ÔÇ×Crea┼úie ┼či Informa┼úieÔÇť

Christian MITITELU
Publicat în Dilema Veche nr. 589 din 28 mai - 3 iunie 2015
ÔÇ×Crea┼úie ┼či Informa┼úieÔÇť jpeg

├Änainte de 1989, Ion Iliescu, sau Ion Ilici Iliescu, cum figura ├«n anuarele nomenclaturii din Europa R─âs─âritean─â, era desigur un personaj cunoscut ├«n sferele ├«nalte. Ocupase func┼úii importante ├«n aparatul de partid, c─âz├«nd apoi ├«n dizgra┼úie dup─â celebra vizit─â (am putea spune de documentare!) f─âcut─â de Ceau┼čescu ├«n Coreea de Nord. Suficient ca Ion Iliescu s─â trezeasc─â interes la Moscova, de care ├«l legau multe fire. Necunoscut nu era nici la Washington, gra┼úie unor politologi americani (cum ar fi Kenneth Jowitt) sau relat─ârilor unor cona┼úionali prip─â┼či┼úi prin lumea universitar─â de peste Ocean.

Pentru publicul larg din Rom├ónia numele Ion Iliescu nu ├«nsemna ├«ns─â mai nimic. Era detestat de cei care, studen┼úi fiind ├«n 1956, au fost ├«nchi┼či pentru c─â s-au solidarizat cu revolu┼úionarii din Ungaria, ca ┼či de al┼úii care avuseser─â de-a face cu el ├«n circumstan┼úe definitorii. Dar cum el ├«nsu┼či a fost ulterior acuzat de ÔÇ×deviere intelectualist─âÔÇť, Ion Iliescu a ┼čtiut s─â curteze ÔÇ×lucr─âtorii ├«n domeniul culturiiÔÇť de la Timi┼č ┼či Ia┼či, unde a func┼úionat ca vicepre┼čedinte ┼či, respectiv, pre┼čedinte al Consiliului Jude┼úean. Unii dintre ei l-au apreciat ca pe un aparatcik cu o atitudine mai constructiv─â. Marele public nu era ├«ns─â la curent cu existen┼úa acestui personaj. Presa avea grij─â s─â tac─â, a┼ča cum nu dezv─âluia nici numele celor care mai ap─âreau ├«n c├«te o fotografie al─âturi de Ceau┼čescu.

Chiar ┼či printre cititorii de gazete, pu┼úini s├«nt cei care au lecturat sau avuseser─â r─âbdarea s─â parcurg─â bolov─ânosul articol semnat de Ion Iliescu ├«n Rom├ónia literar─â, ├«n 1988, cu titlul ÔÇ×Crea┼úie ┼či Informa┼úieÔÇť. Ion Iliescu se declara interesat de rolul crea┼úiei intelectuale ┼či al progresului tehnico-┼čtiin┼úific (sic) ├«n societate. Nu ├«l cita pe Ceau┼čescu, din c├«te ├«mi amintesc. ├Än schimb, ├«i atribuia lui Francis Bacon zicerea c─â ÔÇ×┼čtiin┼úa e putereÔÇť. Cred c─â o f─âcea mai mult ca s─â adauge c─â reciproca nu st─â ├«n picioare, o aluzie la so┼úia dictatorului. Iliescu sublinia ÔÇ×necesitateaÔÇť (cuv├«nt-cheie ├«n epoc─â) dezvolt─ârii unor forme de control asupra factorilor deciden┼úi, spre a ┼úine pasul cu progresul tehnologic. Probabil c─â a┼ča g├«ndiser─â ┼či al┼úii cu veacuri ├«n urm─â c├«nd se n─â┼čtea democra┼úia, cu sau f─âr─â progresÔÇŽ Nu cumva erau formul─ârile lemnoase, dac─â nu neap─ârat con┼úinutul, un mesaj codat c─â Rom├ónia are nevoie de Perestroik─â?

Articolul a fost observat de cercet─âtorii postului de radio Europa Liber─â, de la M├╝nchen, care parcurgeau cu acribie toate publica┼úiile rom├óne┼čti ├«n c─âutarea unui semnal sau vreunui fir de care se putea lega o speran┼ú─â. L-au semnalat, l-au analizat, iar redactorii postului, probabil cu consim┼ú─âm├«ntul responsabililor de la Washington, l-au popularizat. Autorul a fost l─âudat pentru curajul ┼či viziunea sa ┼či evocat ├«n numeroase analize despre criza regimului din Rom├ónia. Astfel, la un post de radio cu mare influen┼ú─â ├«n Rom├ónia s-a vorbit ├«n repetate r├«nduri despre Ion Iliescu, suger├«ndu-se implicit c─â ar fi o posibil─â alternativ─â mai luminat─â la Nicolae Ceau┼čescu.

Alternativa trebuie s─â fi fost evocat─â la Moscova, Washington ┼či Londra de un vechi stalinist, Silviu Brucan, care a vizitat ├«n aceea┼či perioad─â cele trei capitale. La Moscova, ├«n 1988/89, nu mai mergea nimeni din conducerea partidului. La Washington, Silviu Brucan (pe care tot un cercet─âtor de la M├╝nchen mi l-a l─âudat ca fiind singurul disident din Rom├ónia!) a z─âbovit mai mult datorit─â unor probleme medicale. A fost g─âzduit de un artist plastic din diaspora care avea s─â se remarce ca unul din cei mai fideli sus┼úin─âtori de peste Ocean ai lui Ion Iliescu. De altfel, ├«n tot cursul anului 1989 am fost contacta┼úi la BBC de diverse persoane din exil c├«ndva privilegiate de regim ┼či care nu se manifestaser─â ├«n vreun fel p├«n─â atunci. Refrenul lor era c─â ÔÇ×nu se mai poateÔÇť ┼či c─â ÔÇ×trebuie s─â facem cevaÔÇŽÔÇť. Unii ├«ncercau s─â ne livreze informa┼úii incendiare despre Ceau┼čescu, sper├«nd probabil c─â BBC le va difuza neverificate. Cineva p─ârea s─â coordoneze o campanie de influen┼úare a celor dispu┼či s─â plece urechea ┼či s─â preg─âteasc─â terenul pentru o schimbare ÔÇô trebuie spus timid─â ├«n raport cu ce se ├«nt├«mpla ├«n alte ┼ú─âri din Europa R─âs─âritean─â.

├Än m─âsura ├«nc─â neelucidat─â ├«n care cele dou─â supraputeri au avut un rol ├«n evenimentele din decembrie 1989, este plauzibil ca ambele s─â fi considerat c─â Ion Iliescu ar fi una dintre solu┼úiile de luat ├«n calcul. Gorbaciov avea o proast─â p─ârere despre liderii comuni┼čti din Europa R─âs─âritean─â, mai cu seam─â despre cei care se opuneau reformelor pe care le considera esen┼úiale. Moscova a complotat ├«n vederea ├«nlocuirii lui Erich Honecker, Todor Jivkov ┼či chiar Janos Kadar. Nu exist─â ├«ns─â dovezi c─â ar fi dictat cine s─â fie succesorii acestora.

Pe Ceau┼čescu, Gorbaciov ├«l detesta. Pe de alt─â parte, nu avea un motiv aparte pentru a gr─âbi debarcarea lui. Rom├ónia ÔÇ×epocii de aurÔÇť oferea o m─ârturie conving─âtoare a consecin┼úelor dezastruoase ale refuzului de a reforma sistemul. Apoi, din punct de vedere economic, politic ┼či militar, Rom├ónia se ├«ndep─ârtase de Moscova. Nu g─âzduia trupe sovietice pe teritoriul ei, cu at├«t mai pu┼úin rachete, ca RDG sau Cehoslovacia. Pozi┼úiile antisovietice ale lui Ceau┼čescu nu mai interesau Occidentul ┼či ├«n consecin┼ú─â nu mai reprezentau un factor iritant pentru conducerea sovietic─â.

S-ar putea ├«ns─â ca Mihail Gorbaciov ┼či sfetnicii s─âi, Edvard ┼×evarnadze ┼či Aleksandr Iakovlev, s─â se fi temut c─â perpetuarea dictaturii cuplului Ceau┼čescu sau o implozie a regimului pot duce la instabilitate. Sau c─â, ├«n eventualitatea pr─âbu┼čirii regimului, puterea ar fi putut c─âdea ├«n m├«inile partidelor istorice. Sovieticii ┼čtiau c─â liderul ┼ú─âr─ânist Corneliu Coposu afiliase ├«n secret partidul la Interna┼úionala Cre┼čtin-Democrat─â. Sau poate c─â Moscova dorea s─â evite coagularea unui curent na┼úionalist, favorabil reunific─ârii cu Basarabia, care, ├«n 1989, ├«nc─â nu se desprinsese de Uniunea Sovietic─â.

Nu ┼čtim, dar este cert c─â guvernul sovietic, ┼či nu numai el, prefera ca, ├«n interesul stabilit─â┼úii, transferul de putere iminent ┼či ├«n Rom├ónia s─â se produc─â c├«t mai lin sau chiar discret orchestrat din afar─â. ├Äntr-un asemenea scenariu, Ion Iliescu, al c─ârui nume a fost picurat prin radio ├«n percep┼úia colectiv─â a rom├ónilor, putea fi un pion util. Istoria ne va spune ├«n cele din urm─â dac─â a┼ča a fost.

E de remarcat ├«ns─â c─â, ├«n 1988-89, Ion Iliescu, bine t─âinuit de presa cenzurat─â din Rom├ónia comunist─â, ca orice personaj ├«n via┼ú─â sau din istorie care ar fi putut s─â-l eclipseze ├«ntr-un fel pe Ceau┼čescu, a fost adus ├«n prim-plan de o institu┼úie de pres─â din lumea liber─â ┼či democratic─â.

Christian Mititelu a fost director al secţiei române a BBC între anii 1984-2004.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.