Crăciunul la britanici

Ştefania HÎRTOPANU
Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Doar apă îngheţată, în stare cristalină jpeg

It’s Christmas, It’s Christmas! – sună foarte diferit în comparaţie cu evlaviosul nostru A venit Crăciunul! Sonor vorbind, este ca diferenţa între un cristalin – clicheti-clic clicheti-clic şi un (nasal) liturgic – Dooooaaammmmneee!

Expresia It’s Christmas strînge în ea alintul copiilor ce nu mai au răbdare şi trag cu lăcomie de poleiala mătăsoasă care înveleşte cadourile. Iar uneori este o aluzie la o bunăstare sexuală – cînd cineva te face fericit, cînd nu poţi să te opreşti din hlizeală şi zîmbeşti prosteşte toată ziua – asta se numeşte Christmas every day! Crăciun în fiecare zi? Cum adică, una după alta... după alta... asta-i o lună de miere în toată regula. Dar asta-i blasfemie, noi nu am îndrăzni să duplicăm o perioadă de timp sfîntă, pentru care ne pregătim din timp... sufleteşte. Crăciunul.

Totuşi, nu aş spune că, de Crăciun, britanicii suferă o totală despuiere spirituală, chiar dacă se consumă mîncare, băutură şi se cumpără cadouri în exces (cadouri de care mulţi, pe urmă, scapă vînzîndu-le pe Internet sau lăsîndu-le la poarta magazinelor de mîna a doua – the charity shops). 

Chiar şi în această perioadă de nesiguranţă pecuniară, cînd mantra cea disperată este cumpăraţi! cumpăraţi!, britanicii dau dovadă de spirit creştin. Se gîndesc la ceilalţi, neuitîndu-se pe ei înşişi. Ei sînt creştini în felul lor, de liber schimbişti: deşi grav strîmtoraţi, continuă să se ducă prin magazine la cumpărături (de Crăciun) şi o fac pentru că, astfel, speră să scoată economia la liman. Au o încredere de nezdruncinat în spiritul mecanic al economiei: ca să porneşti motorul unei maşini trebuie să dai la manivelă. Fiecare rotaţie de manivelă este ca o sumă de bani care se duce în vortexul comercial şi, în cele din urmă, profitul reverberează peste mai multe sectoare şi, hocus-pocus, pornirea motorului economiei e aproape sigură. Sau cel puţin aşa a funcţionat pînă acum. Oare de cîte rotaţii e nevoie de această dată, de cîte salarii jertfite pentru bunul comun? Dar dacă trucul cu manivela nu mai merge? Ho-ho-ho, ce-i felul ăsta ne-festiv de a vorbi! Crăciunul este pentru a sărbători, nu pentru a cobi; efortul lor este aproape eroic.

Dar unde este misterul Crăciunului la britanici, vă întrebaţi voi, creştinii (mai) buni? 

Well, e mai greu cînd clima nu te îmbie. Nu prea există zăpadă, nu zăpada cu care să co-exişti sau la care să tînjeşti. În acelaşi timp, în oraşe se practică un fel de magie neagră – casele de pariuri cîştigă foarte bine fiindcă unul dintre pariurile cele mai populare din perioada de sărbători este „Va ninge de Crăciun sau nu?“. Mulţi îşi pierd banii mizînd că va ninge, ceea ce înseamnă că mai sînt oameni care speră, poate sentimental, să vadă un Crăciun Alb, adică înzăpezit.

Materialul favorit pentru a crea mister de Sărbători mai este clicheti-clic – beteala şi globurile şi tot ce luceşte sau luminează. În vîrful bradului ei pun o zînă care este, de fapt, îngerul care a anunţat-o pe Fecioara Maria că va avea sămînţă sacră. Dar cine îşi mai aduce aminte de această poveste? Nu mulţi, şi asta va aduce oprobriul celor religioşi, dar înainte de a-i excomunica le mai dau o şansă celor de pe insulă: spiritul creştinesc domină masa de Crăciun. 

Familiile se strîng şi-şi adună bunicii, rudele în vîrstă, pe toţi cei care, altfel, ar fi rămas singuri. Prietenii care nu au familii vin şi ei tot la tine. Nimeni nu e lăsat singur – asta se ştie – de Crăciun. Pentru a sărbători Crăciunul, bătrîneii ies din azile şi rudele îi primesc cu bucuria de anul trecut, oamenilor bolnavi psihic li se dă drumul acasă şi în închisorile cu regim mai relaxat le e permis să plece tuturor celor care au unde să tragă.  Un cămin şi o inimă caldă pentru fiecare. Odată aşezaţi la masă, mănîncă din plin şi beau fără socoteală. De pocnitori trebuie să tragi cu vecinul de masă, ca să le faci să duduie. Au şi hîrtiuţe înăuntru cu glume uşurele (ca să le priceapă oricine), dar şi un sul de poleială care, desfăşurat, se poate pune pe cap – o coroană de împărat! Îţi spui, aha, fiecare englez e rege în casa sa, masa e plină de încoronaţi şi încoronate şi e clar că, dată fiind băutura care curge ca-n poveşti, nu le este teamă că arată penibil. Creştinii recunosc, instantaneu, aluzia religioasă, dar, cu atîta clicheti-clic, magii ăştia sînt rău machiţi.

Ştefania Hîrtopanu locuieşte la Londra, unde predă limba română.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care apar împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Iată care sunt cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita această boală.
image
Trei marmote filmate cum stau cu burta la soare și se joacă în iarbă VIDEO
Trei marmote au fost filmate în timp ce stau cu burta la soare și se joacă în iarbă, la Ocolul Silvic Vidraru din cadrul Romsilva.
image
Înghețata cu aromă de țuică de prune sau colivă: „La parastase, punem pahare individuale cu înghețată de colivă. Sunt și mulți curioși”
Ați încercat vreodată înghețata de colivă, de țuică de prune, bere neagră, ghimbir sau muștar? Toate acestea sunt creația unui producător de înghețată din București.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.