Cozonacul de Crăciun

Violeta DINCĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Cozonacul de Crăciun jpeg

Maia: 50 g drojdie proaspătă, 2 linguri de  zahăr, 200 ml lapte, 8l g făină

Aluat: 1 kg făină tip 000 cernută, 100 g unt topit, 150 ml ulei, 4 ouă + 6 gălbenuşuri (nu reci!) bătute cu 1 linguriţă de sare, 300 ml lapte fiert cu 400 g zahăr şi 1 baton de vanilie din care ai scos seminţele, coaja a 2 lămîi + 2 portocale, 100 g stafide

Umplutura: 6 albuşuri bătute spumă + 400 g nuci rîşnite nu prea fin, 6 linguri de cacao bună, neagră, densă, parfumată, 200 g zahăr brun, 200 g stafide, 3 linguri de rom brun bun

Pentru uns: 4 gălbenuşuri + 2 linguri de lapte 

Fă curat în casă, în tine. Aeriseşte bine, apoi închide tot, încinge cuptorul, spală-te pe mîini. Aşază-ţi ingredientele pe masă, măsoară-le, priveşte-le, gîndeşte. Nu există greşeli de neîndreptat, în bucătărie. Nimic nu-i cu desăvîrşire greşit. Nu pînă la capăt. Nu-i niciodată prea tîrziu să obţii ceva bun. Poate nu va ieşi exact ce ai fi vrut, dar, cu puţin noroc, vei obţine ceea ce-ţi trebuie. Eşti doar tu cu ingredientele tale, nu-i nimeni aici să te judece. O faci pentru tine.

Fă-o seara tîrziu sau dimineaţa devreme, cînd e linişte, cînd eşti singur şi ţi-e bine cu tine. Despre tine-i vorba. Cozonacii ies după sufletul tău, nu după reţetă. Nu-ncerca să-i faci oricînd ai chef, în mijlocul verii. N-o să-ţi iasă. Aşteaptă vremurile tihnite din preajma Crăciunului. N-ai grabă, n-ai teamă. N-ai nevoie de repetiţii. Cozonacul tău va ieşi perfect.

Amestecă 200 ml lapte (călduţ, ca laptele pentru bebeluşi; la temperatura corpului) cu drojdia sfărîmată, zahărul şi 8 linguri de făină luate din cantitatea de făină cîntărită pentru aluat. Ţine maiaua la cald un sfert de oră.

Cerne făina-ntr-un lighean încăpător, adaugă maiaua. Sumecă-ţi mînecile. Cu mîna stîngă adaugi ingredientele, treptat, aducînd făina peste ele cu mîna dreaptă (cu degetele strînse, gîndeşte-ţi mîna ca pe-o lopăţică; eşti din nou copil, faci castele de nisip; la sfîrşit, miracol: nisipul se transformă-n pîine dulce!), dinspre exterior spre interior. Făina, tu, totuna. Te-ai risipit, apoi te-ai cernut, acum te aduni. Spre interior. Ouăle, laptele călduţ, untul, uleiul, 100 g stafide, seminţele de vanilie, coaja de lămîie şi de portocală. Asta-i tot. Acum, doar tu cu el. Îl întrupezi din haos. Aduni, împătureşti, apeşi. Acum e vremea să devii nerăbdător. Nu te opri, nu-i da pace, nu lăsa aluatul din mînă, doreşte-ţi să-l vezi cît mai repede cozonac. Frămîntă-l atent şi responsabil. Nu-l rupe, nu-l întinde, ţine-ţi degetele strînse, nu le-nfige-n el, nu risipi inutil energiile amîndurora. Aduni, împătureşti, apeşi, cu toată palma. Aluatul îşi înghite, lacom, ultimul ingredient: aerul. Creşte şi sporeşte. Cu aer. Cînd a primit suficient, face băşici. Cît frămînţi? Pînă te doare. Pînă-l simţi fin, fără asperităţi. Mîna ţi-alunecă pe el ca pe mătase. De-acum îl stăpîneşti, te-ascultă. Nu se mai lipeşte de mîini, nici de lighean. Ai reuşit. Respiră. Dacă te uiţi atent, aluatul a prins viaţă. Respiră cu tine. Înveleşte-l cu un prosop curat, apoi cu-o pătură. E viu şi plin de promisiuni, dar foarte fragil. Are nevoie de căldură. Chiar şi presimţirea unei adieri reci îl face să se strîngă, să dea-napoi. Ai grijă de el, va avea grijă de tine, de sufletul tău. Priveşte-ţi mîinile-obosite, fericite. Adulmecă-le-aroma caldă de unt, vanilie, portocală; nu le spăla; aluatul de-i bun, mîinile-ţi sînt curate.

De-acum e timpul răbdării. Nu grăbi minunea; o pierzi. Aştepţi un ceas şi jumătate.

Împătureşte aluatul de cîteva ori, pe masa unsă cu ulei. Îţi ies trei cozonaci mari sau patru mici. Vezi ce tăvi ai. Unge-le bine cu unt.

Întinde foi groase de 1 cm, cu mîna uleiată. Aşază umplutura pe toată suprafaţa, rulează strîns, aşază ruloul în tavă cu îmbinarea-n jos. Apucă-l delicat, dar ferm. Aluatu-i moale, umplutura-i grea, şovăiala ta îl poate frînge.

Ţine cozonacii la cald 30 min. Unge-i cu ou. Mîngîiere. Atingi aluatul pentru ultima oară. Aşază pe fiecare cozonac 3 jumătăţi de miez de nucă. Presară zahăr. Coace 20 min. la 160°C (mediu spre mic), apoi 25 min. la 180°C (mediu spre mare). Răbdare, nu deschide cuptorul mai devreme! Încearcă-i. Înfige-un băţ de frigăruie-n mijloc, unde-i cozonacul mai înalt. Dacă iese umed, mai lasă-i 5 min. Bate tăvile uşor de masă, să se desprindă cozonacii. Lasă-i pe-o parte, 20 min., unge-i cu miere fierbinte.

Ia unul în mînă, închide ochii, miroase-l, simte-i greutatea. Nu-i cozonac buretos de alimentară să-l ţii-ntr-un deget. E-un cozonac adevărat. Greu şi consistent, ca truda ta. Ai făcut ceva pentru tine, pentru sufletul tău, dar cozonacii-s mulţi şi nu-s de mîncat singur. Sufletul ţi-e plin, e pregătit. Deschide ochii, uite-ţi viaţa! Trăieşte-o şi sărbătoreşte-o! Împarte cozonacii, împarte bucuria. Crăciun fericit! 

Violeta Dincă este coproprietară a bistroului Violeta’s Vintage Kitchen (www.violetas.ro).

Viețile netrăite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
Păsările par că știu mereu unde să se ducă. Nu e nimic neclar în zborul lor. E o limpezime care mă emoționează.
p 10 jpg
Muze. Gemüse*
La sat e important ce ai, unde ai, cît ai, de unde ai. Prezența ta este vizibilă celorlalți, iar întrebări care sînt mai mult decît evitate la oraș devin aici punctele principale în funcție de care ești privit.
foto  Daniel Mihăilescu jpg
„O grădină cu deschidere la mare și ocean” – interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Grădina de la țară a bunicilor Ana și Nicolae, magică. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfumați, după care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
„Începutul a fost nevoia de evadare în afara cotidianului urban” – interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului „Ierburi uitate”
„Ierburi uitate. Noua bucătărie veche”, apărută toamna trecută la Editura Nemira, este o încununare, după o decadă, a muncii mele de cercetare și experimentări culinare, una dintre manifestările fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O grădină ca o viață. De la ghivecele studențești cu violete de Parma și cactuși la grădina apocalipsei și cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
„Să nu uităm că toate formele sînt în natură” – interviu cu artista vizuală Chantal QUÉHEN
Grădina face parte dintr-o construcție, o compoziție ca un tablou. Monet a excelat în asta la Giverny. Poate că asta m-a adus la peisaj, dar imaginația mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascinația lucrurilor mici
Într-o notă similară, îmi place să folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urmări viața dincolo de ceea ce vedem în grabă.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinată, ca pe o mare vrăjitoare, și eram convinsă că și ele o înțelegeau.
p 21 jpg
„Sălbăticia devine un vis de intimitate, siguranță, control și libertate” interviu cu Oana Paula POPA, cercetătoare la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“
Micuții care astăzi stau să ne asculte poveștile cu animale sperăm să se transforme în adulți responsabili, în sufletele cărora au fost sădite, de la vîrste fragede, semințe din care vor rodi respect și dragoste pentru natură.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.