Cozonacul de Crăciun

Violeta DINCĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Cozonacul de Crăciun jpeg

Maia: 50 g drojdie proaspătă, 2 linguri de  zahăr, 200 ml lapte, 8l g făină

Aluat: 1 kg făină tip 000 cernută, 100 g unt topit, 150 ml ulei, 4 ouă + 6 gălbenuşuri (nu reci!) bătute cu 1 linguriţă de sare, 300 ml lapte fiert cu 400 g zahăr şi 1 baton de vanilie din care ai scos seminţele, coaja a 2 lămîi + 2 portocale, 100 g stafide

Umplutura: 6 albuşuri bătute spumă + 400 g nuci rîşnite nu prea fin, 6 linguri de cacao bună, neagră, densă, parfumată, 200 g zahăr brun, 200 g stafide, 3 linguri de rom brun bun

Pentru uns: 4 gălbenuşuri + 2 linguri de lapte 

Fă curat în casă, în tine. Aeriseşte bine, apoi închide tot, încinge cuptorul, spală-te pe mîini. Aşază-ţi ingredientele pe masă, măsoară-le, priveşte-le, gîndeşte. Nu există greşeli de neîndreptat, în bucătărie. Nimic nu-i cu desăvîrşire greşit. Nu pînă la capăt. Nu-i niciodată prea tîrziu să obţii ceva bun. Poate nu va ieşi exact ce ai fi vrut, dar, cu puţin noroc, vei obţine ceea ce-ţi trebuie. Eşti doar tu cu ingredientele tale, nu-i nimeni aici să te judece. O faci pentru tine.

Fă-o seara tîrziu sau dimineaţa devreme, cînd e linişte, cînd eşti singur şi ţi-e bine cu tine. Despre tine-i vorba. Cozonacii ies după sufletul tău, nu după reţetă. Nu-ncerca să-i faci oricînd ai chef, în mijlocul verii. N-o să-ţi iasă. Aşteaptă vremurile tihnite din preajma Crăciunului. N-ai grabă, n-ai teamă. N-ai nevoie de repetiţii. Cozonacul tău va ieşi perfect.

Amestecă 200 ml lapte (călduţ, ca laptele pentru bebeluşi; la temperatura corpului) cu drojdia sfărîmată, zahărul şi 8 linguri de făină luate din cantitatea de făină cîntărită pentru aluat. Ţine maiaua la cald un sfert de oră.

Cerne făina-ntr-un lighean încăpător, adaugă maiaua. Sumecă-ţi mînecile. Cu mîna stîngă adaugi ingredientele, treptat, aducînd făina peste ele cu mîna dreaptă (cu degetele strînse, gîndeşte-ţi mîna ca pe-o lopăţică; eşti din nou copil, faci castele de nisip; la sfîrşit, miracol: nisipul se transformă-n pîine dulce!), dinspre exterior spre interior. Făina, tu, totuna. Te-ai risipit, apoi te-ai cernut, acum te aduni. Spre interior. Ouăle, laptele călduţ, untul, uleiul, 100 g stafide, seminţele de vanilie, coaja de lămîie şi de portocală. Asta-i tot. Acum, doar tu cu el. Îl întrupezi din haos. Aduni, împătureşti, apeşi. Acum e vremea să devii nerăbdător. Nu te opri, nu-i da pace, nu lăsa aluatul din mînă, doreşte-ţi să-l vezi cît mai repede cozonac. Frămîntă-l atent şi responsabil. Nu-l rupe, nu-l întinde, ţine-ţi degetele strînse, nu le-nfige-n el, nu risipi inutil energiile amîndurora. Aduni, împătureşti, apeşi, cu toată palma. Aluatul îşi înghite, lacom, ultimul ingredient: aerul. Creşte şi sporeşte. Cu aer. Cînd a primit suficient, face băşici. Cît frămînţi? Pînă te doare. Pînă-l simţi fin, fără asperităţi. Mîna ţi-alunecă pe el ca pe mătase. De-acum îl stăpîneşti, te-ascultă. Nu se mai lipeşte de mîini, nici de lighean. Ai reuşit. Respiră. Dacă te uiţi atent, aluatul a prins viaţă. Respiră cu tine. Înveleşte-l cu un prosop curat, apoi cu-o pătură. E viu şi plin de promisiuni, dar foarte fragil. Are nevoie de căldură. Chiar şi presimţirea unei adieri reci îl face să se strîngă, să dea-napoi. Ai grijă de el, va avea grijă de tine, de sufletul tău. Priveşte-ţi mîinile-obosite, fericite. Adulmecă-le-aroma caldă de unt, vanilie, portocală; nu le spăla; aluatul de-i bun, mîinile-ţi sînt curate.

De-acum e timpul răbdării. Nu grăbi minunea; o pierzi. Aştepţi un ceas şi jumătate.

Împătureşte aluatul de cîteva ori, pe masa unsă cu ulei. Îţi ies trei cozonaci mari sau patru mici. Vezi ce tăvi ai. Unge-le bine cu unt.

Întinde foi groase de 1 cm, cu mîna uleiată. Aşază umplutura pe toată suprafaţa, rulează strîns, aşază ruloul în tavă cu îmbinarea-n jos. Apucă-l delicat, dar ferm. Aluatu-i moale, umplutura-i grea, şovăiala ta îl poate frînge.

Ţine cozonacii la cald 30 min. Unge-i cu ou. Mîngîiere. Atingi aluatul pentru ultima oară. Aşază pe fiecare cozonac 3 jumătăţi de miez de nucă. Presară zahăr. Coace 20 min. la 160°C (mediu spre mic), apoi 25 min. la 180°C (mediu spre mare). Răbdare, nu deschide cuptorul mai devreme! Încearcă-i. Înfige-un băţ de frigăruie-n mijloc, unde-i cozonacul mai înalt. Dacă iese umed, mai lasă-i 5 min. Bate tăvile uşor de masă, să se desprindă cozonacii. Lasă-i pe-o parte, 20 min., unge-i cu miere fierbinte.

Ia unul în mînă, închide ochii, miroase-l, simte-i greutatea. Nu-i cozonac buretos de alimentară să-l ţii-ntr-un deget. E-un cozonac adevărat. Greu şi consistent, ca truda ta. Ai făcut ceva pentru tine, pentru sufletul tău, dar cozonacii-s mulţi şi nu-s de mîncat singur. Sufletul ţi-e plin, e pregătit. Deschide ochii, uite-ţi viaţa! Trăieşte-o şi sărbătoreşte-o! Împarte cozonacii, împarte bucuria. Crăciun fericit! 

Violeta Dincă este coproprietară a bistroului Violeta’s Vintage Kitchen (www.violetas.ro).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.