Coresponden┼ú─â ├«ntre doi (fo┼čti) pionieri

6 aprilie 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Drag─â Cristi, E┼čti culmea! Cum ai putut s─â crezi c─â tu ai fost singurul care l-ai iubit cu adev─ârat pe tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu? Sau, auzi, c─â ai fi singurul pentru care o coad─â la br├«nz─â era ceva normal! Niciodat─â ├«n copil─ârie nu am putut s─â ├«n┼úeleg de ce pentru bunica ┼či pentru mama cozile la diverse alimente erau o adev─ârat─â tragedie. Mare... br├«nz─â! St─âteam eu la coad─â ┼či chiar ├«mi pl─âcea. Fiind prea mic─â, oamenilor li se f─âcea mil─â de mine ┼či, c├«teodat─â, m─â mai l─âsau s─â intru peste r├«nd. Nu to┼úi se l─âsau impresiona┼úi cu una, cu dou─â - unii erau cam nesuferi┼úi ┼či o ├«njurau pe mama: "D─â-o-ncolo, da├ó┬Ç┬Ö ce, am pus-o eu pe m─â-sa s-o trimit─â la coad─â? De ce s-o las ├«n fa┼ú─â?". Dac─â m-a┼č g├«ndi la pionieri cu mintea de acum, s├«nt multe lucruri pe care le-a┼č uita cu pl─âcere: ciorapii de nylon, mirosul de spirt, praful de cret─â, benti┼úele, cataramele de orice fel etc. Cuvinte anoste precum "ideal", "sarcin─â", "angajament", "conduit─â", "├«ndatorire", "ata┼čament"... Expresii seci ca "tabela valorilor moralei comuniste", "devotamentul fa┼ú─â de cauza partidului", "aspira┼úiile de pace ┼či prietenie ale poporului" sau "respectarea avutului ob┼čtesc"... Ast─âzi, m─â las─â rece ideea unei mul┼úimi de robo┼úei cu ┼čnururi ┼či "av├«nt pionieresc" care se mi┼čcau ├«ntr-un ritm impus ┼či promiteau din to┼úi r─ârunchii s─â ├«nve┼úe bine, s─â-┼či cinsteasc─â patria (a┼č fi curioas─â ce ar trebui s─â fac─â exact un copil de 7 ani pentru acest lucru!), s─â fie harnici ┼či silitori ┼či, mai ales, s─â-┼či cinsteasc─â cravata de pionier. Dac─â m─â g├«ndesc la pionierie cu mintea de acum, s-ar putea s─â-mi aduc aminte de cea mai mare b─âtaie pe care am luat-o ├«n via┼úa mea de la un cadru didactic pe motiv c─â mi-am "b─âtut joc" de ├«ndatoririle de pionier! Dar ar fi o gre┼čeal─â. Aceea┼či pe care o fac ┼či fo┼čtii pionieri cu care te ├«nt├«lne┼čti tu. Pionieria a fost o perioad─â din copil─âria multora dintre noi. Pionieria ar trebui privit─â ┼či povestit─â cu mintea ┼či sentimentele din copil─ârie. A┼čadar, nu ├«mi amintesc tabere mai spectaculoase, excursii mai reu┼čite, proiecte mai grandioase la care cu to┼úii munceam pe br├«nci. ┼×i ne sup─âram unii pe al┼úii, ┼či ne repro┼čam c─â unii muncesc mai pu┼úin dec├«t al┼úii, ┼či nu ne mai vorbeam, dar ne ├«mp─âcam pentru c─â venea marea competi┼úie, iar treaba trebuia terminat─â. ┼×i c├«┼čtigam, ┼či ne bucuram, ┼či mergeam, drept recompens─â, ├«n tabere de "crea┼úie". Nu a┼č spune c─â l-am iubit pe Ceau┼čescu. Cred c─â nici tu. Poate c─â nici m─âcar nu am iubit pionieria - mi se pare totu┼či un termen cam exagerat -, dar cu siguran┼ú─â ne-a pl─âcut la nebunie! Deci s├«ntem doi. ┼×i nu s├«ntem singurii. Ca noi mai s├«nt mul┼úi, iar pe c├«┼úiva dintre ei am reu┼čit s─â-i convingem s─â ne ┼či povesteasc─â despre cum au fost ei pionieri. Recunoa┼čtem, ideea ne-a venit dup─â ce am v─âzut de c├«t succes s-a bucurat povestea ta (v. Cristian Ghinea, "Sta┼úia Titan, cu peron pe partea bizar─â", ├«n Dilema veche, nr. 205). Sper s─â mai ai ┼či alte idei bune... Tot ├«nainte! (R. T.)

p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
p 14 jpg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.