Contactul justi┼úiei ruse┼čti cu "oligarhii"

Publicat în Dilema Veche nr. 332 din 24-30 iunie 2010
Contactul justi┼úiei ruse┼čti cu "oligarhii" jpeg

- interviu cu Denis CENU┼×─é -

Care este rela┼úia dintre politic─â ┼či justi┼úie ├«n Rusia? 

Reformarea justi┼úiei este un obiectiv asumat de pre┼čedintele rus, Dmitri Medvedev, ├«ndat─â dup─â alegerile preziden┼úiale de la 2 martie 2008. Func┼úionalitatea ┼či aplicabilitatea necondi┼úionat─â a literei legii este unul dintre laitmotivele principale ale demersurilor f─âcute p├«n─â acum de Medvedev, at├«t pe plan intern, c├«t ┼či extern. Pe 20 iunie, pre┼čedintele rus a subliniat importan┼úa dezvolt─ârii unui sistem juridic eficient, deschis ┼či independent fa┼ú─â de alte puteri ├«n stat, dup─â ce pe 21 mai, la ini┼úiativa sa, au fost puse bazele Comisiei pentru combaterea corup┼úiei, pe l├«ng─â pre┼čedin┼úia rus─â. Ac┼úiunile date nu s├«nt nici pe departe direc┼úionate c─âtre eradicarea corup┼úiei ├«n interiorul e┼čaloanelor de v├«rf ale statului, ci s├«nt elaborate pentru func┼úionarii publici de ranguri inferioare. Declara┼úia f─âcut─â de Medvedev privind necesitatea separ─ârii justi┼úiei de alte puteri descrie situa┼úia de ingerin┼ú─â p─âstrat─â din perioada pre┼čedin┼úiei lui Putin. ├Än acel timp, prin intermediul justi┼úiei obediente, au fost ÔÇ×puse la zidÔÇť acele cercuri de antreprenori care se opuneau puterii centrale. Hodorkovski ┼či partenerul lui de afaceri, Platon Lebedev, s├«nt principalele victime ale politicilor de ÔÇ×segregareÔÇť ┼či ÔÇ×r─âfuial─âÔÇť politic─â aplicate de regimul lui Putin. 

├Än condi┼úiile de criz─â, dar ┼či din nevoia de investi┼úii str─âine, Medvedev pune ┼či mai mult accentul pe schimbarea reputa┼úiei Rusiei ┼či apropierea ei de condi┼úiile din Occident, la capitolul stat de drept, justi┼úie ┼či combaterea corup┼úiei. Cele trei obiective s├«nt cuprinse cu prec─âdere ├«n ÔÇ×Parteneriatul pentru ModernizareÔÇť, semnat la summit-ul UE-Rusia, desf─â┼čurat la ├«nceputul lunii iunie. Cu inten┼úia de a spori atractivitatea economiei ruse┼čti pentru investi┼úii occidentale, Medvedev ├«ncearc─â s─â introduc─â garan┼úii legale pentru antreprenorii ru┼či implica┼úi ├«n procese pe motive economice. Modific─ârile ├«n codul de procedur─â penal─â din Rusia r─âm├«n ├«n continuare confuze, condi┼úionate ┼či selectiv aplicabile. Or, ├«n mod inten┼úionat, Hodorkovski ┼či Lebedev s├«nt exclu┼či din lista poten┼úialilor beneficiari ai amendamentelor lui Medvedev, fiind trata┼úi drept ÔÇ×comercian┼úiÔÇť, de┼či ambii au f─âcut parte din categoria antreprenorilor. ├Än continuare, judecata asupra celor dou─â personaje are loc ├«n circumstan┼úe neconforme prescrip┼úiilor lui Medvedev, caracteristice acuza┼úilor de crime extrem de grave. Potrivit redact─ârii propuse de liderul rus, persoanele acuzate de infrac┼úiuni de ordin economic se pot afla ├«n deten┼úie doar atunci c├«nd nu s├«nt identificate numele b─ânui┼úilor, sau ace┼čtia ├«ncearc─â s─â se eschiveze de la procesul de urm─ârire penal─â, sau ├«ncalc─â condi┼úiile de arest preventiv etc. Ignor├«nd noul specific al legisla┼úiei, diferitele componente ale justi┼úiei ruse r─âm├«n implacabile, exercit├«nd un abuz ┼či deservind interesele sus-pu┼čilor care nu pot renun┼úa la propaganda despre lupta cu ÔÇ×oligarhiaÔÇť ruseasc─â.

Hodorkovski spune ├«n coresponden┼úa sa c─â n-a f─âcut nimic ilegal, ci pur ┼či simplu a exploatat ÔÇ×spa┼úiile albeÔÇť din sistemul legislativ, a┼ča cum au f─âcut ┼či al┼úi ÔÇ×oligarhiÔÇť. Este plauzibil─â o asemenea explica┼úie? 

Argumentele lui Hodorkovski rezult─â din faptul c─â autorit─â┼úile ├«ncearc─â s─â aplice retroactiv normele legale privind evaziunea fiscal─â, adoptate dup─â 2001. Aceast─â explica┼úie figureaz─â ├«n cazul ÔÇ×Yukos vs Federa┼úia Rus─âÔÇť, examinat din anul 2004 de c─âtre Curtea European─â a Drepturilor Omului. Or, Hodorkovski ┼či Lebedev au subliniat c─â autorit─â┼úile ruse apeleaz─â la mecanismele ÔÇ×justi┼úiei selectiveÔÇť. Reprezentan┼úii fostei companii petroliere a lui Hodorkovski atac─â statul rus pentru ├«nc─âlcarea a trei articole ale Conven┼úiei Europene a Drepturilor Omului: art. 6 privind dreptul la proces de judecat─â echitabil; art. 1 cu privire la obligativitatea respect─ârii drepturilor omului ┼či art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv. Faptul c─â s-a ajuns la Curtea de la Strasbourg dovede┼čte contextul juridic lacunar ├«n care au fost judeca┼úi ┼čefii companiei petroliere. Amintim c─â, ├«n 2007, la CEDO, ├«n cazul ├«mpotriva Rusiei, Platon Lebedev a c├«┼čtigat. ├Än continuare, cei doi se judec─â ├«n instan┼úa european─â de judecat─â, care evit─â s─â se pronun┼úe tran┼čant ├«n cazul Moscovei. De┼či le-a mai r─âmas aproximativ un an de isp─â┼čire a perioadei de deten┼úie de opt ani, cei doi antreprenori s├«nt inclu┼či ├«ntr-un nou proces pentru faptul c─â ar fi sustras volume imense de ┼úi┼úei ├«n valoare de 890 de miliarde ruble ruse┼čti. S├«nt voci potrivit c─ârora autorit─â┼úile ÔÇ×fabric─âÔÇť noi dosare ├«mpotriva celor doi de┼úinu┼úi pentru a-i ┼úine c├«t mai mult timp dup─â gratii, dorind astfel s─â elimine subiectul de pe agenda public─â ┼či s─â g─âseasc─â o solu┼úie definitiv─â pentru cei doi oligarhi. Stoparea ac┼úiunilor de judecat─â poate conduce la poten┼úiala ├«nt─ârire a opozi┼úiei politice, ├«n prezent ciop├«r┼úite ┼či prigonite de autorit─â┼úile ruse. ├Än opinia lui Tom Lanthos, avocatul lui Mihail Hodorkovski, clientul s─âu ÔÇ×este primul om de afaceri din Rusia care a creat o companie transparent─â, conform standardelor interna┼úionaleÔÇť, dar a fost ├«nl─âturat de Putin pentru c─â reprezenta un rival puternic. ├Äntr-adev─âr, ├«ntemni┼úarea sa a fost decis─â dup─â ce omul de afaceri a ├«nceput deschis s─â finan┼úeze postul de televiziune rusesc NTV la ├«nceputul anilor 2000 ┼či s─â se preg─âteasc─â de lansarea ├«n politic─â. 

┼×i ├«n cazul lui Hodorkovski ┼či ├«n alte arest─âri ale unor persoane cunoscute (oameni de afaceri, jurnali┼čti etc.) s-au semnalat ├«nc─âlc─âri ale drepturilor omului. Mul┼úi lideri de opinie ┼či comentatori occidentali depl├«ng lipsa de reac┼úie a guvernelor occidentale (fa┼ú─â de perioada R─âzboiului Rece, c├«nd Occidentul era foarte activ pe acest plan). Cum se explic─â acest fenomen? Doar prin ÔÇ×robinetul de gazeÔÇť aflat la ├«ndem├«na lui Putin ┼či Medvedev? 

├Än luna iulie 2009, pre┼čedintele american, la ├«ntrevederea cu omologul s─âu rus, a ridicat problema ÔÇ×inexplicabileiÔÇť deten┼úii a lui Hodorkovski. Totodat─â, ├«ncep├«nd cu anul 2004, cazurile celor doi directori ai Yukos s├«nt analizate de judec─âtorii de la CEDO. Interminabilele procese au atras aten┼úia ├«ntregii comunit─â┼úi interna┼úionale. Iar ├«n condi┼úiile diverselor m─ârturii pe care urmeaz─â s─â le rosteasc─â ├«n fa┼úa instan┼úei ruse partenerii externi ai fostei companii petroliere Yukos, discu┼úiile pe marginea lor vor interna┼úionaliza ┼či mai mult aceste cazuri. Lipsa de ac┼úiuni concrete ┼či puternice din partea occidentalilor se datoreaz─â apropierii fragile de Rusia realizat─â de SUA ┼či UE, dup─â situa┼úia tensionat─â din Georgia ┼či ├«n contextul intensific─ârii cooper─ârii interna┼úionale ┼či bilaterale (problematica armelor nucleare, Iranul, Coreea de Nord, Orientul Apropiat etc.). Nici m─âcar europenii, ├«n baza p├«rghiilor aflate la dispozi┼úia Consiliului Europei (CEDO) nu reu┼česc s─â influen┼úeze deciziile de la Moscova ├«n privin┼úa dosarului Yukos. ├Än primul r├«nd, cazul lui Hodorkovski este unul intern ┼či extrem de politizat, ceea ce contravine principiului de neimixtiune a statelor membre ale UE ├«n afacerile interne ale statelor ter┼úe. Mai mult, Rusia s-a oferit s─â contribuie la reformarea CEDO, p├«n─â acum blocat─â din cauza Moscovei. Totodat─â, indiferent de faptul c─â s├«nt ├«nregistrate regrese ├«n domeniul drepturilor ┼či libert─â┼úilor omului, Uniunea European─â continu─â s─â avanseze ├«n rela┼úiile cu Rusia, oferind asisten┼ú─â necondi┼úionat─â p─âr┼úii ruse ├«n realizarea unor proiecte economice strategice.

Ce fel de regim politic are acum Rusia? Cum poate fi definit ┼či caracterizat? 

Reac┼úia ├«mpotriva mediului de afaceri incomod ├«nceput─â sub conducerea lui Putin este esen┼úial─â pentru men┼úinerea ÔÇ×democra┼úiei suveraneÔÇť, care se bazeaz─â inclusiv pe eliminarea actorilor economici incontrolabili, cu declararea lor drept inamici interni ai poporului. ├Än practic─â, statul rus folose┼čte ┼čantajul ┼či presiunile politice asupra mediului de afaceri autohton pentru implementarea diverselor proiecte economice ┼či sociale, ├«n situa┼úia insuficien┼úei de resurse sau de capacit─â┼úi administrative personale. 

Sondajele arat─â c─â mul┼úi cet─â┼úeni ai Rusiei nu cred c─â democra┼úia le aduce avantaje ┼či nici nu ├«n┼úeleg necesitatea unei justi┼úii independente. Exist─â cu adev─ârat o opinie public─â ├«n Rusia? 

Opinia public─â din Rusia este dedublat─â. Pe de o parte, aceasta nu este satisf─âcut─â de calitatea actului de guvernare, dar nu face nimic pentru a o schimba. Problema const─â ├«n g├«ndirea paternalist─â, ├«nr─âd─âcinat─â preponderent ├«n perioada sovietic─â, perpetuat─â de stagnarea democra┼úiei din ultimii zece ani, ceea ce asigur─â un nivel de autoritate necesar pentru supravie┼úuirea regimurilor ÔÇ×pseudo-democraticeÔÇť din Rusia. Prin aceasta se explic─â ┼či ÔÇ×nihilismul juridicÔÇť alarmant resim┼úit ├«n societatea ruseasc─â, care ├«mpiedic─â maturizarea rela┼úiilor dintre guverna┼úi ┼či conduc─âtori. Lipsa de atitudine fa┼ú─â de cazul lui Hodorkovski din partea opiniei publice largi demonstreaz─â nivelul sc─âzut de cunoa┼čtere a drepturilor individuale la nivel comunitar, ceea ce anuleaz─â sau diminueaz─â rostul interven┼úiilor civice ale cet─â┼úenilor. F─âr─â o democratizare autentic─â nu este posibil─â schimbarea profilului comunit─â┼úii ruse┼čti, din obiect ├«ntr-un subiect plenipoten┼úiar al interac┼úiunilor socio-politice. Ca urmare, ├«n locul unei opinii publice con┼čtiente ┼či reactive, putem observa o manifestare comunitar─â credul─â ┼či tardiv─â, manipulat─â dup─â bunul plac al guvernan┼úilor ru┼či.

Denis CENU╚ś─é este politolog, redactor-╚Öef/coordonator al portalului www.europa.md, lansat la 5 iunie 2006 ├«n cadrul programului Ini╚Ťiative europene al Funda╚Ťiei Soros-Moldova. Detalii pe blogul s─âu.

a consemnat Mircea VASILESCU

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.