Consumul care ne consumă

24 septembrie 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dintr-o economie centralizată, în care totul părea controlat, deşi nu era, în care nici măcar puţinele produse care se găseau nu erau sigure şi puteau dăuna cumpărătorilor, fără să se afle ceva, românii au fost aruncaţi într-o altă extremă. O piaţă sălbatică, nestăpînită, în care adesea au pătruns lucruri de proastă calitate sau pur şi simplu periculoase. Varietatea bunurilor de consum a depăşit puterea de informare a omului obişnuit, intrat într-un fel de junglă, fără nici un fel de ghid. O situaţie care s-a îmbunătăţit, dar foarte încet. Astăzi, se poate spune că pe lîngă diversitate, majoritatea produselor sînt mult mai sigure şi de calitate mult mai bună decît înainte (în ciuda nostalgiilor unora). Există însă o mare sensibilitate: deşi mai pregătită în faţa etichetelor sau a contractelor de cumpărare propriu-zise, opinia publică e vulnerabilă şi intră uşor în panică în faţa campaniilor şi manipulărilor comerciale. Un neajuns... de tip mai occidental, ce-i drept. Politici şi dioxină N-au trecut mai mult de cîteva săptămîni de cînd spaima colectivă luase numele de Danone. În cunoscutul iaurt franţuzesc ar fi fost, cică, o substanţă extrem de periculoasă, şi anume, dioxina. Asociată de presă în mod cît se poate de sugestiv cu figura preşedintelui Ucrainei, Victor Iuşcenko, pe care se pot observa urmele unei otrăviri cu această substanţă. După ce a retras mai multe loturi din acest produs, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a anunţat că în urma analizelor s-a constatat că valoarea dioxinei din iaurturi se încadrează în limitele normale (0,22 picograme la gramul de grăsime, faţă de 3 picograme care este limita maxim admisă). Reprezentanţii firmei au spus că asemenea suspiciuni sînt frecvente şi că n-au informat publicul atunci cînd le-au avut, pentru că analizele făcute în laboratoarele proprii au arătat că alarma era falsă. Suspectă de prea multă dioxină era aşa-numita gumă guar, folosită ca aditiv. În plin scandal, patronatele autohtone din industria laptelui, concurente cu Danone, au ţinut să spună că fabricile româneşti nu utilizează guma guar la fabricarea iaurturilor (cei de la Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor atrag atenţia în acelaşi timp că guma guar se găseşte în multe alte produse alimentare). Cei de la Danone au spus la rîndul lor că suspiciunea, răspîndită public, i-a costat o scădere a vînzărilor cu zece procente. Păcatele chinezilor Tot recent, a izbucnit un mare scandal legat de jucăriile chinezeşti, după ce compania americană Mattel a retras de pe piaţă peste 800 de mii de jucării, între care şi păpuşile Barbie, pentru că vopseaua lor ar fi conţinut plumb peste limita admisă. Imediat, comisarul european responsabil cu protecţia consumatorului, Meglena Kuneva, a anunţat verificarea siguranţei jucăriilor în toată Uniunea Europeană. S-a verificat şi în România, dar nu s-au găsit jucării din loturile potenţial periculoase. La control au fost însă luate şi hainele fabricate în China pentru că a venit informaţia că au fost descoperite textile chinezeşti (din lînă şi bumbac) cu conţinut ridicat de formaldehidă... în Noua Zeelandă. Formaldehida e o substanţă care poate provoca iritarea ochilor, nasului, gîtului sau pielii. Despre standardele de calitate ale produselor chinezeşti se discută pe plan mondial, în special după recentele avertizări venite din partea Statelor Unite. (Tema a fost tratată chiar la nivelul cel mai înalt, la Sydney, între preşedinţii George W. Bush şi Hu Jintao.) În ultimele cîteva decenii, autorităţile române n-au mai făcut controale orientate exclusiv asupra produselor chinezeşti, deşi piaţa românească a fost mereu plină de ele. Alarme false Dar, dacă reverberaţiile politicii americane se simt în această chestiune pînă la Bucureşti, moda americană a culturilor de plante modificate genetic provoacă reacţii de respingere. În această chestiune, România urmează politica Uniunii Europene, care descurajează cultivarea unor asemenea soiuri. La o recentă reclamaţie din partea organizaţiei ecologiste Greenpeace, potrivit căreia în Insula Mare a Brăilei ar fi existat culturi de porumb şi soia modificate genetic, care puteau "ajunge în farfuriile românilor", autorităţile au sărit, cu mic cu mare, să verifice. N-au găsit decît mici suprafeţe pe care era într-adevăr porumb modificat genetic, dar experimental şi cu autorizaţii perfect legale. Nici urmă, în schimb, de soia modificată genetic, pentru care activiştii Greenpeace spuneau că au chiar un sediu GPS, unde poate fi găsită. Organizaţia duce o campanie sonoră împotriva organismelor modificate genetic, despre care spune că există în mod sigur pe undeva prin România, cultivate ilegal, dar pînă acum n-a reuşit să le depisteze. După cum nu s-a reuşit nici dovedirea ştiinţifică, fără tăgadă, a nocivităţii pentru om a acestor culturi (ceea ce nu înseamnă neapărat că sînt bune). A fost sau n-a fost - ori despre fluturarea gripei aviare - E încă proaspătă în mintea tuturor agitaţia de anul trecut, cînd mai bine de o sută de localităţi au fost în carantină. Jandarmii i-au închis pe oameni în propriile sate şi chiar oraşe, pînă cînd Comisia Europeană a atras atenţia că ar trebui oprită mai degrabă circulaţia păsărilor, decît cea a oamenilor. Numărul păsărilor sacrificate s-a ridicat la sute de mii, iar pagubele directe, la zeci de milioane de euro. Nu toată lumea a pierdut. Vreo 12 milioane de euro au intrat în conturile unei firme de dezinfectare din Iaşi, selectată fără licitaţie, în urgenţa împrejurărilor. Lumea n-a uitat nici cum erau stropite roţile maşinilor de către indivizi cu halate şi măşti albe, nici că atunci cînd alerta se încheiase deja de mult, la frontiere, o firmă privată percepea încă bani pentru dezinfectare. Unii specialişti au explicat ulterior şi că virusul gripei aviare nu rezistă pe roţile maşinilor, fie ele dezinfectate sau nu. Reprezentantul local al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Victor Olşavszky, a declarat că evoluţia bolii în România a fost fără precedent în lume: "Modul în care s-a extins, brusc şi rapid, pe o arie geografică destul de întinsă (...), în celelalte ţări unde am văzut acest fenomen al epidemiei de gripă aviară, nu s-a mai produs". Exporturile au fost oprite o vreme, iar lumea n-a mai cumpărat carne de pasăre, cu sentimentul că uneori calamităţile determină sacrificii. Mai zilele trecute însă, ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeş, a declarat: "În Ministerul Agriculturii nu avem o dovadă medicală, un buletin de analiză care să certifice fără tăgadă existenţa gripei aviare. Neavînd acest document, nu pot să trec şi să-i despăgubesc pe cei care au suferit pagube ca urmare a acţiunilor unor autorităţi lacome să facă, pe apă chioară, bani frumoşi". În replică, fostul ministru Gheorghe Flutur a continuat să susţină că a existat gripă aviară şi că nu ne putem juca cu buletinele de analize internaţionale. El a spus că Remeş dă dovadă de rea-credinţă. "Ceea ce spune este o ipocrizie. Are doar scopul de a da în mine." Vitamina C sau apa chioară? De curînd s-a descoperit (de către nişte cercetători britanici) că vitamina C nu ar avea aproape nici un fel de efect preventiv sau terapeutic împotriva răcelilor (exceptîndu-i pe sportivi şi soldaţi?!). Prezentarea studiului, care ar fi fost făcut pe parcursul mai multor decenii, aproape că nu mai lasă loc îndoielilor. Unele întrebări nu pot fi însă oprite. De ce atîtea generaţii au înghiţit zeci sau sute de milioane de pastile de vitamina C, sperînd că scapă de răceală sau gripă? Ce se întîmplă dacă apare un alt studiu care va repune în drepturi biata pastilă? Cîte alte medicamente înghiţim acum degeaba, doar pentru că nu li s-a dovedit încă ineficienţa? Ştim că aspirina a trecut şi ea prin diverse stadii de graţie şi dizgraţie. Ştim că piramidonul a fost interzis după o îndelungată folosinţă publică. Şi cu cît ştim mai multe, cu atît ne dăm seama că nu ştim nimic. Multe spaime existente în conştiinţa colectivă nu au primit încă o confirmare oficială sau ştiinţifică. Una este pur şi simplu apa de la robinet. Pe măsură ce ţara se dezvoltă, creşte şi numărul celor care nu mai beau decît apă îmbuteliată. Cei mai mulţi cred că apa de la reţea face rău. În cazuri izolate chiar aşa şi este. Nu există însă dovada că, în general, apa de la robinet n-ar fi potabilă. Şi ar fi o adevărată grozăvie dacă într-adevăr n-ar fi bună de băut. Cînd vine lupul? De gripă aviară n-a murit pînă acum nimeni în Europa. Se pare însă că ar fi murit de encefalopatie spongiformă, adică de boala vacii nebune, maladia care a provocat o mare agitaţie, rămasă, în deceniul trecut, într-o confuză uitare. Dar de pliculeţele cu antrax vă mai amintiţi? Se spunea că teroriştii ar încerca să provoace în Occident o epidemie de antrax, în condiţiile în care existau boli mult mai adecvate unei asemenea intenţii. Orice praf alb era suspect. Românii nu s-au prea speriat atunci pentru că, la noi, antraxul apare periodic pe cale naturală şi se ştie că pericolul e limitat. Serviciile de securitate din Occident au fost însă într-o mare alertă, sau cel puţin aşa au părut a fi. De bună seamă, există o mulţime de pericole reale care ne pîndesc în calitatea noastră inevitabilă de consumatori. De unele n-avem habar, de altele am auzit, dar nu ne e clar în ce măsură sînt adevărate. Să ignorăm asemenea alarme, riscînd să ne îmbolnăvim, sau să le luăm în seamă pe toate, riscînd să înnebunim? Cum putem discerne şi pe cine să credem dintre cei care strigă că vine lupul? ( A. M. )

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Oraș plutitor Foto AT Design Office via The sun webp
Planuri uimitoare pentru un oraș plutitor, cu străzi subacvatice. Unde ar urma să fie construit cel mai ambițios proiect din istorie
Planurile pentru un proiect de oraș plutitor pe apă în largul coastelor Chinei ar fi, dacă ar fi construit, cel mai ambițios proiect urban din toate timpurile.
 Razboi Rusia Ucraina elicopter rusesc de recunoastere şi atac Kamov Ka-52 Alligator in misiune de lupta in Ucraina 27-28 mai 2022 FOTO Profimedia / Ministerul rus al Apărării
Spațiul aerian, mortal pentru ambele părți, în războiul din Ucraina. Cum încearcă piloții să păcălească radarul VIDEO
Piloții ruși și ucraineni își asumă riscuri enorme la fiecare zbor, fie el cu un avion de vânătoare, fie cu elicopterele, în încercarea de a evita să fie depistați de radarele inamicilor.
Astronauți în spațiu  Captură video NASA png
Imagini spectaculoase publicate de NASA. Doi astronauți montează panouri solare pe Stația Spațială Internațională
NASA a publicat un scurt video cu doi astronauți americani care au instalat două panouri solare pe Stația Spațială Internațională, iar imaginile sunt spectaculoase.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.