Consum onest de media

Publicat în Dilema Veche nr. 268 din 3 Apr 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Eu una vreau s─â pl─âtesc pentru con┼úinutul ziarelor. Online, evident. Cinci lei, trei lei, un leu optzeci pentru un articol, suma r─âm├«ne de stabilit pentru capetele de business. Rar cobor la chio┼čc s─â cump─âr un cotidian. N-o fac nici m─âcar pentru promo┼úiile ba┼čca sau aproape ba┼čca: o carte, un CD, un supliment cu re┼úete sau ce-o mai fi. Cu Internet ├«n aer, e evident foarte simplu s─â accesezi online ce se vinde jos, ├«n strad─â. Numai c─â eu s├«nt dispus─â s─â pl─âtesc pentru con┼úinutul zilnic. ┼×i din asta cred c─â ar veni, ├«n cele din urm─â, salvarea jurnalismului. Nu discut de modalitatea de plat─â care ar trebui s─â fie extrem de prietenoas─â ┼či accesibil─â cu un click, cel mult dou─â. Personal, ├«n┼úeleg s─â pl─âtesc pentru un reportaj f─âcut ca la carte la por┼úile Mittal din Gala┼úi. Un reportaj pentru care un jurnalist e trimis mai multe zile pe teren. O pies─â de gazet─ârie ├«n stare s─â-mi spun─â o poveste dramatic─â a supravie┼úuirii unui ora┼č, o poveste care atinge suflete ┼či la Cop┼ča Mica ┼či la Mioveni, ┼či la Bra┼čov ┼či la R├«mnicu-V├«lcea ┼či ├«n orice alt─â zon─â ├«n care se tr─âie┼čte din ambele salarii ale unei familii, salarii provenite de la unica fabric─â din regiune. A┼č da bani pentru o analiz─â f─âcut─â independent, cu ochi rom├óne┼čti, despre impactul crizei economice ┼či financiare asupra industriei textile din Rom├ónia. Subiectul nu exclude o realizare spectaculoas─â ┼či un titlu pe m─âsur─â. Nu a┼č aprecia dou─â-trei telefoane date din redac┼úie ┼či gata. A┼č aprecia s─â v─âd ├«n spatele textului o lectur─â ┼či o documentare temeinic─â a jurnalistului, care s─â-mi deschid─â ochii dincolo de limita provincial─â ├«n care m─â consemneaz─â ├«n calitate de cititor. A┼č da bani pentru reportaje f─âcute ├«n Irak la trupele rom├óne┼čti sta┼úionate acolo. Nu ┼čtiu ├«ns─â dac─â a┼č mai accesa pe bani puzderia de opinii care inund─â ziarele online. Dou─â-trei cel mult, alese pe spr├«ncean─â, ┼čtiind c─â acel om care scrie nu m─â va dezam─âgi. Adic─â va scrie consistent, cu opinie vie, pentru mine, cititor, ┼či nu pentru colegii din pres─â. Evident, produc┼úia media consistent─â se face cu bani. ┼×i bani, acum, nu prea s├«nt. Departamentul v├«nz─âri devine cel mai important ├«n toate institu┼úiile media. Problema ├«ns─â e veche, criza actual─â a acutizat-o. Pentru cine fac produsul? Pentru advertiseri ┼či mai pu┼úin pentru cititor, despre care oricum ┼čtiu(!!) c─â vrea circ? Deun─âzi, o analiz─â de "qualitate" ├«ncerca s─â extrag─â din povestea Mihaelei R─âdulescu, de pild─â, o manifestare simptomatic─â a unui gen anume de rela┼úii sociale, profesionale ┼či a┼ča mai departe. Dar, singur─â, scrisoarea respectivei a f─âcut generalizarea necesar─â interesului public: era vorba de condi┼úia de nevast─â ┼či de copil de milionar. Foarte simplu. Foarte bine. Ce pierdeau ziarele care nu se revendic─â din zona bulevardier─â, dac─â ignorau povestea asta? Sau, pardon, dac─â o degradau de pe primele pagini, p├«n─â la sec┼úiunea de "vedete" ┼či "show biz"? Cine are curajul s─â ia o asemenea hot─âr├«re? Ce se pierde? Banii cui ├«i vre┼úi, dragi advertiseri? Ai mei, care-mi schimb periu┼úa de din┼úi la dou─â luni, sau ai celor care se calc─â ├«n picioare s─â fac─â poze mortului? Oricum, voi decide┼úi cum se face jurnalism ├«n ┼úara asta. A ├«nceput s─â se vorbeasc─â ├«n Rom├ónia despre un plan de salvare guvernamental─â a presei dup─â model fran┼úuzesc. S─â salv─âm, dar avem ce? Dezbaterea e mai vie ├«n Statele Unite, care se ├«ntreab─â direct: "Ce se ├«nt├«mpl─â c├«nd un ora┼č ├«┼či pierde ziarul?" (Time Magazine, martie). Cu exemplele recente ale ├«nchiderii a dou─â ziare locale, ambele mai vechi de o sut─â de ani. E vorba de venerabilele Seattle Post-Intelligencer ┼či de Rocky Mountain News. Plus un studiu care a pus cap la cap efectele ├«nchiderii la finele lui 2007 a ziarului The Cincinnati Post. Cu rezerva localismului prin excelen┼ú─â, studiul a ie┼čit cu c├«teva concluzii simple: dup─â ├«nchiderea ziarului, a sc─âzut prezen┼úa la vot a localnicilor, a sc─âzut num─ârul de candida┼úi pentru institu┼úiile locale, drept urmare, ├«n posturile respective au r─âmas vechii deciden┼úi reale┼či de tot mai pu┼úini oameni. Mai pu┼úin─â informa┼úie local─â, mai pu┼úin interes pentru guvernare al cet─â┼úenilor. ┼×i ├«n Rom├ónia, ca s─â ┼čtii ce pierzi presupune s─â ┼čtii ce ai. Date recente ale Studiului Na┼úional de Audien┼ú─â (SNA) ar─âtau c─â s├«nt destule ziare locale care performeaz─â mult mai bine dec├«t publica┼úiile centrale quality. Pres─â care ar merita ajutat─â. Personal, demersul mi se pare extrem de periculos pentru independen┼úa editorial─â. Cum pot s─â r─âm├«n col┼úos ┼či s─â pun ├«ntreb─âri jenante, dac─â ┼čtiu c─â depind de banii de la stat? Pe de alt─â parte, exist─â ├«n lume exemple remarcabile de proiecte comune ale unor organiza┼úii media altminteri rivale tradi┼úionale: BBC World Wide cu ITV ┼či Channel 4, CBS radio cu AOL. Lumea media ├«ncearc─â s─â g─âseasc─â mix-ul ├«nving─âtor: ce con┼úinut pe ce platforme, cu ce bani ┼či pentru c├«┼úi bani. At├«ta vreme c├«t consumatorul final " fie el cititor, ascult─âtor sau telespectator " r─âm├«ne cel pentru care se scrie, se vorbe┼čte ┼či se face, e OK. Pentru c─â vreau s─â ┼čtiu, de pild─â, ce-s alea "activele toxice", dragi jurnali┼čti. M─â intereseaz─â, tr─âiesc ca voi, ├«n criz─â, dar scrie┼úi, v─â rog, pe ├«n┼úelesul meu: o persoan─â nici de┼čteapt─â, nici proast─â, nici needucat─â, nici peste m─âsur─â de educat─â. S─â ┼čti┼úi c─â dac─â ave┼úi sclipirea s─â-mi vinde┼úi briliant ┼či onest jurnalism adev─ârat, mouse-ul meu va face ├«nt├«i click pe un reportaj despre provenien┼úa mieilor de Pa┼čte, dec├«t pe o poveste cu dive. Selma Iusuf este redactor-┼čef la SBS Media.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.