Con╚Ötiin╚Ťa pentru sine a revistelor culturale

Publicat în Dilema Veche nr. 883 din 11 - 17 martie 2021
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

├Än iunie 2020, abia ie╚Öiser─âm din lockdown ╚Öi revista noastr─â a publicat un dosar intitulat ÔÇ×Oamenii Dilemei ├«n timpul molimeiÔÇŁ, ├«n care redactorii revistei au povestit cum au trecut prin cele dou─â luni de spaim─â ╚Öi de recluziune social─â, iar eu am povestit despre dificila supravie╚Ťuire a revistei noastre. V─â reamintesc ÔÇô eu n-o s─â uit niciodat─â: pentru aproape dou─â luni, revista a ├«ncetat s─â mai apar─â ├«n form─â tip─ârit─â, a ├«ncetat plata tuturor colabor─ârilor, a ├«nceput ╚Öomajul tehnic pentru unii sau ajutorul guvernamental pentru cei care aveau contracte de drepturi de autor, iar pentru vreo zece zile revista chiar a ├«ncetat s─â mai existe. Scriam to╚Ťi doar pentru site, ├«n speran╚Ťa c─â, totu╚Öi, n-o s─â murim de tot, cu acel gen de devotament pe care trebuie c─â-l are naufragiatul pentru pluta lui. Fapt este c─â to╚Ťi colaboratorii au r─âmas al─âturi de revist─â atunci ÔÇô cu o singur─â, minor─â, excep╚Ťie ÔÇô, accept├«nd s─â continue s─â scrie, de╚Öi nu au mai fost pl─âti╚Ťi. Ciudat, poate, dar singurele amintiri amuzante de atunci s├«nt post─ârile ├«n╚Ťelept-satisf─âcute ale unora care spuneau c─â gata, s-a terminat cu Dilema veche, era ╚Öi normal, nu mai avea cum s─â supravie╚Ťuiasc─â, adio! ÔÇô acum e loc ╚Öi pentru al╚Ťii. Tot ce-mi amintesc din acea perioad─â e de co╚Ömar, mai pu╚Ťin aceast─â jubila╚Ťie infantil-cretin─â care, ciudat cum spun, acum m─â amuz─â. Din acea sincop─â ne-am revenit aproape miraculos, printr-un concurs de ├«mprejur─âri care-mi dovede╚Öte din nou c─â Dilema veche are destin.

Acum, c├«nd ╚Ötim mai multe despre virus ╚Öi ne-am mai obi╚Önuit cu el, ne-am str├«ns ├«ntr-o zi la redac╚Ťie ╚Öi, ├«ncerc├«nd o recapitulare a acestui an greu, ne-am ├«ntrebat cum l-or fi trecut celelalte reviste culturale. Am decis, astfel, s─â facem un Dosar ├«n care s─â d─âm cuv├«ntul colegilor no╚Ötri, c─âci fiecare revist─â cultural─â are, s├«ntem convin╚Öi, mica ei poveste de supravie╚Ťuire. Aduse ├«mpreun─â, aceste pove╚Öti vorbesc despre rezilien╚Ťa culturii ╚Öi cred c─â, dup─â un an ca acesta, reafirmarea culturii ca indestructibil pilon al rezisten╚Ťei umane ├«n fa╚Ťa a orice e important─â.

Am decis, astfel, s─â rug─âm un num─âr de conduc─âtori de reviste culturale s─â ne spun─â cum au trecut publica╚Ťiile lor prin starea de necesitate de atunci ╚Öi ne├«ntreruptele st─âri de urgen╚Ť─â de dup─â. Am decis, nu doar din cauza constr├«ngerilor de spa╚Ťiu tipografic limitat, s─â invit─âm ├«n principal pe conduc─âtorii revistelor care nu apar╚Ťin uniunilor de crea╚Ťie, pentru c─â acestea au un sistem de finan╚Ťare aparte care le asigur─â, practic, existen╚Ťa at├«ta vreme c├«t exist─â un buget de stat ├«n aceast─â ╚Ťar─â.

Am socotit de asemenea c─â, dac─â vorbim despre supravie╚Ťuirea revistelor de cultur─â, merit─â s─â extindem discu╚Ťia asupra modului ├«n care statul poate sprijini acest important segment cultural, cam neglijat, de altfel. S├«nt ├«nc├«ntat c─â arti╚Öti de toate felurile (actori, scriitori, muzican╚Ťi, dansatori, pictori etc.) ├«╚Öi ridic─â vocile ╚Öi se lupt─â pentru libertatea lor de a se adresa publicului exercit├«ndu-╚Öi arta. Revistele culturale au sus╚Ťinut din plin demersul acestor creatori de cultur─â ╚Öi era normal s-o fac─â pentru c─â asta este menirea lor. ├Äns─â revistele de cultur─â nu prea ╚Öi-au pledat propria cauz─â. Nu-mi dau bine seama de unde aceast─â timiditate, dar oricum asta are pu╚Ťin─â importan╚Ť─â acum. Eu cred c─â dup─â acest an care ne-a pus pe to╚Ťi ├«n pericol ╚Öi privind spre anii ce vin, mai ales dup─â ce ni se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â tot mai clar, revistele culturale rom├óne╚Öti ar trebui s─â cear─â curajos un gen de parteneriat stabil cu statul, ├«n temeiul obliga╚Ťiei acestuia de a proteja ╚Öi dezvolta cultura na╚Ťional─â.

Acest Dosar ar putea fi un ├«nceput. Glumind pe jum─âtate, ├«n termeni marxi╚Öti, a sosit momentul ca revistele culturale s─â fac─â saltul de la con╚Ötiin╚Ťa de sine la con╚Ötiin╚Ťa pentru sine.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.