Constantin GOAGEA: <i>Formula a fost bun─â</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 143 din 20 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- interviu cu Constantin GOAGEA - Ce ┼čtii despre celelalte proiecte pentru pavilionul rom├ónesc? Aveau, ┼či acestea, o component─â interactiv─â, sau al vostru a fost singurul de acest fel? Tema interactivit─â┼úii era o cerin┼ú─â ├«n concurs, ├«ns─â nu ┼čtiu nimic despre celelalte particip─âri, c├«t de interactive erau. Au fost parc─â 11 proiecte ├«n total, la urm─â juriul ne-a ales ├«n unanimitate. Dar dac─â stai s─â te g├«nde┼čti, termenul de interactivitate e at├«t de banal azi, aproape orice e interactiv. ┼×i frigiderul po┼úi s─â-l consideri un device interactiv. Formula noastr─â a fost, de fapt, s─â manipulezi obiecte banale (cuburile din burete) ┼či s─â reu┼če┼čti s─â interac┼úionezi cu computerul f─âr─â mouse, tablet─â etc., f─âr─â s─â ┼čtii nimic despre el. A┼ča, am l─âsat Jocul la ├«ndem├«na oricui. At├«ta vreme c├«t nu vezi computerul din spatele jocului, totul pare magie. C├«t de complicat - din punct de vedere tehnic - a fost s─â realiza┼úi Jocul cu ├«ntreb─ârile ┼či r─âspunsurile? Ei, c├«nd am trimis proiectul de concurs nu ┼čtiam cum o s─â func┼úioneze treaba asta. Nu a fost cacealma, dar ├«n mintea noastr─â nu era nimic limpede. Am zis doar, d─â-o-ncolo, e secolul XXI, trebuie s─â se poat─â ┼či-n Rom├ónia. Visam la sisteme de scanare optic─â, tot felul de n─âzb├«tii. C├«nd ne-am v─âzut c├«┼čtig─âtori, am avut ceva emo┼úii cu inven┼úia asta. Mai ales c─â p├«n─â la forma final─â a Jocului am schimbat c├«teva versiuni bune. Am lucrat cu cei de la CETTI (Centrul de Electronic─â Tehnologic─â ┼či Tehnici de Interconectare, din Universitatea Politehnic─â Bucure┼čti, Facultatea de Electronic─â, Telecomunica┼úii ┼či Tehnologia Informa┼úiei). Ne-am dus la profesorul Paul Svasta ┼či i-am spus c─â vrem un sistem care s─â fac─â posibil─â interac┼úiunea dintre mediul fizic ┼či computer, iar el ne-a zis simplu: da, se poate. Cu tehnica, dup─â cum ai v─âzut, Rom├ónia st─â foarte bine. E un sistem de radiofrecven┼ú─â, foarte eficace, asta elimin─â multe cabluri ┼či s├«rme, conectori. Ne-au oferit o solu┼úie elegant─â. Practic, fiecare cub are c├«te 6 cartele codate, iar masa pe care se a┼čaz─â cuburile are ni┼čte cititoare magnetice. Acesta e principiul ┼či e foarte banal, dar simplitatea tehnic─â are o anumit─â gra┼úie ├«n povestea noastr─â. ├Än pavilionul englez am v─âzut ceva care ar fi putut folosi sistemului nostru, dar ideea noastr─â mi se pare mai clar exprimat─â. ┼×i celor de la CETTI le-a pl─âcut proiectul, au lucrat cu entuziasm. Am reu┼čit s─â ne coordon─âm bine. Iar a┼ča, ca o concluzie final─â despre Jocul ─âsta inventat de noi, cred c─â mai are multe resurse de exploatat. Vrem s─â dezvolt─âm alte concepte artistice baz├«ndu-ne pe principiul folosit la Vene┼úia. Cine a formulat ├«ntreb─ârile: a fost o singur─â persoan─â sau ├«ntreaga echip─â? ┼×i: cum v-a┼úi oprit asupra celor 9? Num─ârul ├«ntreb─ârilor era limitat de dispozitivul Jocului? Dimpotriv─â, tehnologia e adaptat─â Jocului, nu am avut nici o constr├«ngere tehnologic─â. A fost un pic mai complicat p├«n─â ne-am l─âmurit noi mai ├«nt├«i ce vrem de la Jocul ─âsta. Aici lumina a venit dinspre Ana Bleahu, sociologul cu care am lucrat ├«mpreun─â. Primele versiuni ale Jocului erau cu vreo 40 de cuburi, unele erau ├«ntreb─âri, altele r─âspunsuri, destul de haotic. Ana a spus: hai s-o lu─âm invers, s─â pornim de la rezultate c─âtre form─â. ┼×i ne-a explicat pe ├«n┼úelesul nostru cum se face un chestionar sociologic, itemuri, indicatori, dimensiuni etc. ├Äntreb─ârile, ├«n mare m─âsur─â, au venit dinspre noi, arhitec┼úii grupului, dar Ana le-a nuan┼úat, le-a particularizat pentru spa┼úiul rom├ónesc. Ne-am oprit la 9 ├«ntreb─âri pentru c─â a┼ča le-am decupat noi din realitatea urban─â imediat─â ┼či s├«nt foarte arz─âtoare acum, iar versiunile de r─âspunsuri sigur c─â ar fi putut fi ┼či altele, dar ├«n esen┼ú─â ele rafineaz─â ┼či aproximeaz─â destul de bine tendin┼úele pe care vrem noi s─â le urm─ârim. Dau un exemplu: la mobilitate am s─ârit peste avion sau vapor, dar am opus, de exemplu, un drum de ┼úar─â cu Internetul. Ideea este c─â r─âspunsurile puncteaz─â foarte mult la ecologie sau la dezvoltare ┼či atunci este la fel de elocvent─â alegerea Internetului. O alt─â evolu┼úie a Jocului a fost c├«nd am hot─âr├«t s─â oper─âm cu concepte simple (vil─â, apartament, autostrad─â etc.) ├«n loc de imagini din Rom├ónia, concepte care au un ├«n┼úeles pentru oricine. Am hot─âr├«t astfel c─â Jocul poate fi jucat pur ┼či simplu la modul plezirist, ├«n afara informa┼úiilor despre ┼úara noastr─â. Majoritatea oamenilor vin ┼či ne felicit─â, spun c─â e o idee excelent─â. O singur─â nem┼úoaic─â a refuzat s─â se joace, spun├«nd c─â e o chestiune prea grav─â ┼či prea serioas─â pentru a o transforma ├«n Joc. Eh, a┼ča-s unii! Dar exist─â ┼či partea de sertare, de arhive unde g─âse┼čti toate subiectele cu care te-ai jucat, explicate ┼či ad├«ncite, content profi ┼či serios, ce e Rom├ónia dup─â 16 ani. Jocul plute┼čte undeva ├«ntre joac─â pur─â ┼či chestionar psihosociologic, dar reac┼úiile s├«nt unanime: ├«┼úi pune problema implic─ârii ┼či a responsabilit─â┼úii. M─â temeam un pic de cantitatea mare de informa┼úii, dar am observat c─â lumea le-a luat ├«n serios, am v─âzut oameni care au stat ┼či 40 de minute ├«n expozi┼úie citind toate arhivele noastre. Pe urm─â, al┼úii care ┼či le-au luat pentru acas─â pe aparatul foto. Un tip de la Blueprint mi-a zis c─â, slav─â Domnului, se mai g─âse┼čte ┼či content ├«n Bienala asta, ┼či neap─ârat s─â-i d─âm toate textele astea. De ce a┼úi ales ro┼čul ┼či negrul drept culori dominante? Ah! povestea culorilor. Ini┼úial au fost vreo 40 de culori, ni┼čte dungi verticale de griuri colorate, diferite. Asta ne-a sugerat locul ─âla, lumina de sus, co┼čcoveala pere┼úilor. ┼×i ┼čtiam de la ├«nceput c─â vrem stenciluri pe pere┼úi, discursul ironic, parazitar ┼či ilegal. Am ajuns la formula de 4 culori negru, ro┼ču, 2 griuri printr-o abstractizare a peisajului urban. A┼ča c─â cele 4 culori s├«nt o poveste despre ora┼č, rezumat─â la 4 layere, ca o perspectiv─â japonez─â dac─â vrei, f─âr─â ad├«ncime. O suprapunere de straturi, de istorii, lucru reluat apoi ┼či-n partea de expozi┼úie, povestea cu nivelele de lectur─â diferite. Pe de alt─â parte, dungile acelea s├«nt o trimitere frugal─â la Ettore Sottsass, primele lui produc┼úii pentru Abet Laminati, anii de boom economic ├«n designul italian, sau la simplul pachet de ┼úig─âri, limba ro┼čie de celofan, semnul pentru "deschide aici", capitalism, consumerism s─âlbatic. Un peisaj deschis adus de afar─â ├«n─âuntru ├«n care am ├«nglobat ┼či story-ul stencilurilor, un comentariu ironic la cele 9 subiecte din cuburi ┼či din expozi┼úie. Cum ┼úi s-au p─ârut celelalte pavilioane? Care ┼úi-a pl─âcut cel mai mult? Exist─â unul care ai fi vrut s─â fie al Rom├óniei, sau formula la care a┼úi ajuns ┼úi se pare cea mai potrivit─â pentru pavilionul nostru? Pe scurt, a┼č zice c─â s├«nt dou─â tipuri: instala┼úii artistice cu o tem─â urban─â (englezii, ru┼čii, ungurii, francezii cu atelierul lor deschis), altele - expozi┼úie de arhitectur─â (japonezii, nem┼úii, austriecii etc.). Unele excelente, din altele nu am ├«n┼úeles nimic (cum a fost cel argentinian, de┼či f─âcut de Daniel Silberfaden, un tip de toat─â lauda). De pl─âcut mi-au pl─âcut enorm cel rusesc, cu for┼ú─â ┼či emo┼úie mult─â, ┼či cel american, apoi japonezii - foarte, foarte bine. Spania, remarcabil─â, dar ei nu mai pot fi altfel dec├«t remarcabili. O demonstra┼úie de for┼ú─â, cu mul┼úi bani. Mi-au pl─âcut letonii cu mesele ┼či scaunele lor recycle, foarte OK ┼ú─ârile nordice, Finlanda, sau Coreea - un discurs ra┼úional, corect, old-school, dar foarte ├«n regul─â. S├«nt uneori lucruri care mi-au pl─âcut disparat, numai c├«teva idei poate, cum ar fi instala┼úia mesei gata-locuite din pavilionul austriac, sau scara ro┼čie din pavilionul german. ├Än fine, unele ar merita comentate pe larg. N-a┼č uita s─â men┼úionez totu┼či marea expozi┼úie care d─â titlul Bienalei, curat─â de Richard Burdett. Excep┼úional─â pur ┼či simplu. De data asta nu invidiez pe nimeni at├«t de tare ca s─â-mi doresc s─â fi reprezentat altcineva pavilionul Rom├óniei. S├«nt mul┼úumit de proiectul ─âsta ┼či ne-am sim┼úit bine lucr├«nd la el, s├«ntem bucuro┼či de ce a ie┼čit. Ne reprezint─â. E adev─ârat c─â e greu s─â te urne┼čti a┼ča cu brandul Rom├ónia ├«n spate, s─â sari peste imaginea vag─â ┼či cenu┼čie pe care o au str─âinii despre noi (undeva ├«ntre Bulgaria ┼či... Marea Neagr─â... ├«mi pare r─âu... ┼čti┼úi, eu nu am ajuns ├«n estul Europei dec├«t p├«n─â ├«n... Muntenegru), dar dup─â reac┼úiile celor prezen┼úi ┼či a jurnali┼čtilor, am sentimentul c─â formula a fost bun─â. a consemnat a.l.┼č.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.