Conservele domestice, de la stoc alimentar la exerci╚Ťiu creativ

Monica STROE
Publicat în Dilema Veche nr. 816 din 10-16 octombrie 2019
Conservele domestice, de la stoc alimentar la exerci╚Ťiu creativ jpeg

Cu c├«teva veri ├«n urm─â, la o petrecere alimentat─â de o marc─â de bere cu capac resigilabil de cauciuc, am profitat de oportunitate ╚Öi i-am cerut gazdei o parte din sticlele goale r─âmase pentru c─â mi se p─âreau ideale pentru conservarea sucului de ro╚Öii. Am fost surprins─â c─â a trebuit s─â negociez ├«mp─âr╚Ťirea sticlelor goale cu gazda mea, a c─ârei mam─â avea acela╚Öi proiect de ├«mbuteliere pentru propria campanie de conserve de toamn─â.

De╚Öi consumatorul urban local are la dispozi╚Ťie infinite posibilit─â╚Ťi de aprovizionare ╚Öi stocare a fructelor ╚Öi legumelor, conservarea lor prin preparare ╚Öi depozitare la borcan este o practic─â alimentar─â care rezist─â indiferent de eliminarea unor bariere tehnologice sau sezoniere de acces la produsele proaspete.

Imaginea c─âm─ârilor, beciurilor ╚Öi balcoanelor ticsite cu borcane evoc─â o memorie a penuriei. Accesul discontinuu la alimente, asociat cel mai recent cu anii ÔÇÖ80, a stimulat comportamentele de depozitare, precum ╚Öi valorizarea spa╚Ťiilor de depozitare din locuin╚Ťe. ├Än mod aparent paradoxal, interesul pentru stocarea alimentelor s-a intensificat ├«n anii ÔÇÖ90, ├«n paralel cu abunden╚Ťa de produse. ├Än locuin╚Ťele rom├óne╚Öti au devenit nelipsite congelatoarele, l─âzile frigorifice ╚Öi combinele frigorifice cu spa╚Ťiu generos de congelare. Aceast─â actualizare tehnologic─â a gospod─âriei a fost printre primele care au mobilizat bugetele familiale, ceea ce d─â m─âsura importan╚Ťei pe care rom├ónii o acordau stoc─ârii alimentelor.

Derul├«nd rapid c─âtre zilele noastre, am avut ocazia s─â observ transform─âri recente ├«n cultura conserv─ârii alimentare ├«n r├«ndul consumatorilor din clasa de mijloc ╚Öi rea╚Öezarea acestora din sfera necesit─â╚Ťii ├«n cea a cultiv─ârii gustului ╚Öi a abilit─â╚Ťilor manuale. ├Än ultimii ani este din ce ├«n ce mai vizibil─â gourmet-izarea ╚Öi resemnificarea mur─âturilor, dulce╚Ťurilor ╚Öi zacu╚Ötilor. Gemurile ╚Öi magiunurile din c─âm─ârile domestice de azi pot con╚Ťine coniac, cui╚Öoare, vanilie de Madagascar sau migdale. Printre borcane au ap─ârut chutney-uri, ajvar s├«rbesc, dulce de leche, dulce╚Ťuri de ardei iute sau de portocale. Se poate observa o schimbare a fostelor ata╚Öamente ╚Öi comportamente cu privire la conservele domestice: de la asocierea cu lipsurile anilor ÔÇÖ80 c─âtre o practic─â asociat─â mai degrab─â cu creativitatea, loisir-ul ╚Öi, nu ├«n cele din urm─â, cu materializarea competen╚Ťelor de consum (├«n special cele legate de evaluarea calit─â╚Ťii produselor disponibile ├«n comer╚Ťul de mas─â).

Continuarea practicii conservelor se reconfigureaz─â ╚Öi c├«╚Ötig─â noi ╚Öi tineri adep╚Ťi care ├«╚Öi ├«nsu╚Öesc practica golit─â de semnifica╚Ťiile sale istorice. Pentru noii practican╚Ťi, produc╚Ťia domestic─â de conserve este un proiect do-it-yourself comparabil cu proiectele de bricolaj, indexat drept loisir productiv ╚Öi creativ: exersarea unei abilit─â╚Ťi manuale dublate de un proces de documentare ╚Öi crea╚Ťie intelectual─â. Aceasta din urm─â poate consta ├«n introducerea unor ingrediente, tehnici sau chiar re╚Ťete cu semnifica╚Ťie simbolic─â. Vacan╚Ťele ├«n str─âin─âtate, emisiunile culinare televizate, bro╚Öurile ╚Öi cataloagele supermarket-urilor, c├«t ╚Öi abunden╚Ťa de festivaluri ╚Öi t├«rguri culinare s├«nt c├«teva dintre elementele care au contribuit la stimularea poten╚Ťialului creativ al g─âtitului ╚Öi al conserv─ârii alimentare. Inovarea ╚Öi experimentarea cu ingrediente ╚Öi tehnici noi s├«nt deseori rezultatul unei negocieri de valori asociate gustului de clas─â: cosmopolitism, sustenabilitate, trasabilitate, nutri╚Ťie etc. C─âut─ârile ÔÇ×intelectualeÔÇť la care m─â refer nu merg obligatoriu ├«n direc╚Ťia ie╚Öirii din ÔÇ×tradi╚ŤieÔÇť, ci de multe ori ├«n direc╚Ťia opus─â, a sond─ârii dup─â o autentificare prin ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť: re╚Ťete vechi g─âsite ├«n c─âr╚Ťi de bucate din secolele trecute, re╚Ťete transmise ├«n familie. Diverse oportunit─â╚Ťi nea╚Öteptate pot declan╚Öa proiectul do-it-yourself de conservare: ob╚Ťinerea unor ingrediente sezoniere considerate rare (precum muguri de brad, cire╚Öe amare, tarhon etc.), posibilitatea de a preg─âti ingredientele ├«n aer liber (coacerea ardeilor pe gr─âtar sau pe foc de lemne, de exemplu) sau accesul la ingrediente cu ÔÇ×trasabilitateÔÇť (fructe sau legume crescute de persoane din re╚Ťeaua personal─â).

Aceste conserve creative s├«nt mai mereu materializarea unui proces de autentificare ╚Öi autoactualizare. Uneori aceste ÔÇ×c─âut─âri de sineÔÇť s├«nt cultivate ├«n interiorul rela╚Ťiilor copiilor adul╚Ťi cu p─ârin╚Ťii, ├«n care primii percep conservele f─âcute ╚Öi oferite de p─ârin╚Ťi ca pe o surs─â de hran─â care faciliteaz─â un exerci╚Ťiu identitar ╚Öi consolideaz─â o nara╚Ťiune personal─â de apartenen╚Ť─â. Alteori, ├«n crearea de conserve se reg─âse╚Öte performarea cunoa╚Öterii gastronomice prin manipularea unor ingrediente sofisticate precum variet─â╚Ťi locale sau, dimpotriv─â, ÔÇ×exoticeÔÇť (de la ro╚Öii ÔÇ×cu pedigreeÔÇť autohton la batoane de vanilie natural─â).

Desigur c─â aceste practici de consum se reg─âsesc ├«ntr-un ansamblu care include surse ╚Öi logici de aprovizionare variate, printre care merit─â men╚Ťionat─â ca inedit─â aprovizionarea cu liuteni╚Ťa bulg─âreasc─â ├«n timpul excursiilor pe litoralul vecin. Conota╚Ťiile afective de comfort food ale mur─âturilor, zacu╚Ötilor ╚Öi gemurilor s├«nt at├«t de puternice ├«nc├«t s├«nt transferate ╚Öi conservelor din comer╚Ťul de mas─â. ├Än portofoliul de consum al gurmanzilor din clasa de mijloc, artizanatul alimentar domestic coexist─â cu conservele din comer╚Ť, selectate dup─â anumite criterii de calitate (bio, local, cu con╚Ťinut redus de zah─âr etc.). Pentru a da m─âsura acestui interes, merit─â amintit succesul unui ghid de recenzii ale zacu╚Ötilor din comer╚Ť, publicat pe Utopia Balcanic─â, un blog cu ocazionale recenzii ╚Öi recomand─âri culinare, care a colectat peste 2.500 de distribuiri pe Facebook ale ghidului.

Legat de transferurile simbolice dintre domestic ╚Öi industrial, adeseori estetica borcanelor domestice ├«mprumut─â elemente de branding din produc╚Ťia pentru pia╚Ť─â, ├«ntr-un proces circular ├«n care ╚Öi produsele industriale ├«╚Öi asum─â la r├«ndul lor o estetic─â artizanal─â: etichetare, acoperirea borcanelor cu p├«nz─â sau h├«rtie reciclat─â, legarea cu sfoar─â, imprimeu de carouri ro╚Öii ╚Öi albe pe capac etc.

Reluarea practicilor de conservare sau preluarea lor de c─âtre consumatori tineri din clasa de mijloc poate fi explicat─â, pe de o parte, ├«n rela╚Ťie cu pia╚Ťa, ca o ├«ncercare de preluare a controlului asupra produselor ingerate (sursa ingredientelor, natura proces─ârii) ╚Öi, pe de alt─â parte, ├«n rela╚Ťie cu sinele: produc╚Ťia de conserve ca experien╚Ť─â estetic─â, reflexiv─â, moral─â ╚Öi de cultivare a gustului ╚Öi a abilit─â╚Ťilor.

Prepararea conservelor se ├«nscrie ├«ntr-o serie de hobby-uri ÔÇ×gospod─âre╚ÖtiÔÇť cu r─âsp├«ndire viral─â, precum brut─âria domestic─â, cro-╚Öetatul, permacultura, cre╚Öterea plantelor de interior, cultivate ca experien╚Ťe de ├«nv─â╚Ťare ╚Öi ├«ntre╚Ťinute de ateliere, grupuri de sus╚Ťinere ├«ntre practican╚Ťi pe re╚Ťelele sociale, precum ╚Öi de o publicistic─â de specialitate formatat─â pentru gustul claselor creative. 

Monica Stroe este antropolog și lector doctor la SNSPA.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.