Conferințele în vremea COVID-ului

Publicat în Dilema Veche nr. 864 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2020
Conferințele în vremea COVID ului jpeg

În vremuri de molimă, orașele apun, porțile se închid, oamenii se izolează. Rămîne, însă, mereu o speranță că totul va reveni la normal. Frica te face să închizi, dar speranța de azi te va face să redeschizi mîine – acesta este ciclul natural al oricărei spaime și al oricărei nădejdi. Niciodată nu ne va părăsi convingerea că spiritul omenesc învinge împrejurările vitrege. Sigur că anul trecut, plănuind Conferințele Dilema veche de anul acesta, nu-mi puteam imagina în ce context vor avea loc. Conferințele, una în primăvară la Arad și a doua în toamnă la Cluj, erau pregătite pentru o lume normală: cu conferențiari pe scenă și public în sală, cu întrebări și comentarii față către față, cu lansări de carte și sesiuni de autografe, cu concert de muzică clasică la final. Nimic din toate acestea nu a mai fost posibil. Conferințele de la Arad au fost cu totul anulate – erau planificate pentru luna martie. Nu mai aveam mari speranțe nici cu Conferințele de la Cluj, programate pentru octombrie. Le-am vrut în octombrie gîndindu-ne că e important să se desfășoare într-un moment plin al vieții universitare a marelui oraș transilvan, cu toți profesorii și studenții în oraș. Cînd am înțeles că școlile vor începe cu program incert, că se închid și se redeschid în diverse variante de la o săptămînă la alta, am crezut că nici cele de la Cluj nu vor mai avea loc. Totuși, finanțatorii și susținătorii Conferințelor de la Cluj ne-au spus că vor să mergem înainte. Cu toate precauțiile luate, să nu lăsăm perfidul SARS-CoV-2 să ne anuleze cu totul. Imediat am acceptat. În fond, Conferințele Dilema veche pot deveni și un mod de a ține vie speranța redeschiderii lumii acum închise. Cu acest gînd, împreună cu arădenii de la Grupul pentru Management și Mediere Culturală, am reconstruit evenimentul.

Tema: „Buna tradiție și prostul obicei. Despre ce vorbim cînd nu ne mai înțelegem”. Totul online. Astfel, conferințele au devenit mai degrabă dezbateri, căci mediul online obligă la mai multă interactivitate. Invitați au fost H.-R. Patapievici, Andrei Cornea, Daniel David, Ruxandra Cesereanu, Alexander Baumgarten, Dana Jalobeanu, Adrian Papahagi. Am improvizat un mic studio în Aula Magna a Universității „Babeș-Bolyai“. Din redacție, eu și Marius Chivu am mers la Cluj. Am decis ca invitații clujeni să vină, cîte unul, în acest studio și, cu distanțarea de rigoare, să discutăm în fața camerelor care transmiteau live. Invitații bucureșteni au participat online. Mărturisesc că nu știam la ce să ne așteptăm. Rezultatul, însă, a fost elocvent. Mii se oameni au văzut Conferințele noastre în zilele de 15, 16 și 17 octombrie. Aud că, postate fiind pe YouTube, continuă să fie accesate. Desigur, nu am fi putut atinge acest nivel de audiență într-un format clasic. La anul știm deja cum vom face. Veți vedea.

În acest Dosar am grupat cîteva fragmente din cadrul Conferințelor clujene. Firește, ele au fost minimal editate, pe cît a impus trecerea unui discurs din formă orală în formă scrisă.

Conferințele Dilema veche din această toamnă au fost finanțate de Primăria Cluj-Napoca și de Consiliul Local Cluj-Napoca. Susținătorii evenimentului au fost E-ON, Furnissa și Autonom. Cît privește Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, ne-a fost mai mult decît un partener, ne-a fost gazdă și protector, ne-a fost, prin oamenii ei, de un inestimabil ajutor. Tuturor, le mulțumim mult.

Foto: Ciprian Hord

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cum este terorizată de vecini o familie din Timișoara: „Coșmarul durează durează de 20 de ani, defilează cu topoare și cu un pistol prin curte” VIDEO
Imagini șocante surprinse de o cameră de supraveghere, în ele se observă cum mai mulţi cetăţeni de etnie romă terorizează o familie din Timişoara. Primarul Dominic Fritz a publicat imaginile și a făcut apel la instituţiile statului pentru a stopa acest fenomen.
image
Medicamentele care vor fi retrase din farmaciile din România, de săptămâna viitoare
Șapte medicamente de pe piață vor fi retrase pentru că nu respectă standardele de conformitate.
image
Perla Coroanei industriei auto din România. Cum a ajuns Uzina Aro în vizorul negustorilor de automobile din întreaga lume
Automobilul Românesc Original, ARO, supranumită „Florea de colţ” a munţilor, a cunoscut gloria în anii ’70 şi ’80. În Italia, în 1972, presa vremii vorbea elogios despre un câştigător al unui mare raliu automobilistic internaţional, cel de la Prato.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.