concurenţă

Gheorghe OPRESCU, Liviu VOINEA
Publicat în Dilema Veche nr. 92 din 20 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Se va termina perioada de alăptare? Există în Tratatul de Aderare o clauză mai puţin cunoscută, dar importantă pentru înţelegerea modului în care trebuie "internalizat" raportul din octombrie al Comisiei. Această clauză spune că autoritatea de monitorizare a ajutoarelor de stat din România (Consiliul Concurenţei) nu a ajuns încă la un stadiu satisfăcător de implementare a criteriilor europene în domeniul acordării ajutoarelor de stat. Ca urmare, a fost pus în practică un aşa-numit "mecanism de pre-consultare", în cadrul căruia, în prezent, orice proiect de decizie a Consiliului Concurenţei în domeniul ajutoarelor de stat este transmis mai întîi, pentru informare, la Comisia Europeană. Drept consecinţă, România nu poate încă începe discuţiile cu Bruxelles-ul cu privire la acceptarea ajutoarelor de stat care au fost acordate înainte, dar vor continua şi după momentul aderării. Acesta a fost - dacă vreţi - "preţul" plătit pentru a închide capitolul "Concurenţă", în decembrie 2004. Progrese sînt, şi chiar substanţiale, în toate domeniile în care se efectuează evaluarea. Legislaţia este armonizată, Consiliul Concurenţei a primit sediu şi, deocamdată, un buget corespunzător, salariile au crescut spectaculos, personalul are acces la un training adecvat; există cazuri de interzicere a unor ajutoare de stat, deciziile sînt suficient de bine motivate juridic, deşi analiza economică mai lasă de dorit. Politicul presează acum în direcţia corectă, adică pentru aplicarea regulilor europene. Transparenţa a crescut, deşi este încă mult loc de mai bine (de exemplu, rapoarte cu privire la ajutoarele de stat din zonele libere sau defavorizate nu pot fi găsite pe site-ul instituţiei). Este greu de crezut că aşa-numita "clauză de salvgardare" va fi activată în legătură cu acest domeniu. Însă - în opinia mea - nu activarea sau nu a clauzei va da măsura reală a progreselor în domeniu. Contează mai mult dacă în raport Comisia va recunoaşte că autoritatea română în domeniu, Consiliul Concurenţei, realizează o aplicare profesionistă a regulilor comunitare. Într-o astfel de eventualitate, "mecanismul de pre-consultare" (i-am putea spune "perioada de alăptare") ar lua sfîrşit şi România ar putea începe discuţiile cu Comisia pe marginea ajutoarelor de stat care să continue şi după data aderării, evident, în condiţiile respectării regulilor europene. Personal, nu aş renunţa încă la actualul mecanism de control al Comisiei asupra practicii ajutoarelor de stat din România (chiar cu asumarea costurilor subliniate mai sus). Nu poate nimeni garanta că, în lipsa unui astfel de "stimulent", România (mediul politic, Consiliul Concurenţei, Ministerul Finanţelor, AVAS, mediul economic etc.) nu ar reveni la vechile practici. Acesta este, de fapt, pericolul general care ne pîndeşte în cazul (absolut improbabil, după părerea mea) al ratării aderării. (o variantă extinsă a comentariului domnului Oprescu poate fi găsită pe site-ul partener - www.euractiv.ro) Politica anti-trust ne ustură la buzunare În domeniul politicii de concurenţă s-au făcut progrese timide în ultimul timp, printre care aş menţiona două. Ajutoarele de stat se află pe un trend descrescător, dar acest trend încă mai cunoaşte unele inflamări periodice de la caz la caz. În al doilea rînd, a crescut recunoaşterea publică a problemelor de concurenţă, chiar dacă uneori din cauze conjuncturale (cum a fost cazul preţului la carburanţi); implicit, a crescut notorietatea Consiliului Concurenţei (chiar dacă nu neapărat şi eficienţa acestuia). Principalul reproş pe care îl am de făcut la adresa politicii de concurenţă din România nu se referă însă la ajutoarele de stat. Acestea sînt o reminiscenţă a economiei etatizate. Într-un interval relativ scurt de timp ele se vor alinia, de voie, de nevoie, la standardele din UE. Ajutoarele de salvare-restructurare, care acum reprezintă grosul ajutoarelor de stat, vor mai putea fi acordate doar ad-hoc, o singură dată, şi cu avizul Comisiei Europene. Vom reorienta ajutoarele către obiective orizontale (cum ar fi cercetarea-dezvoltarea, IMM-urile, reconversia profesională etc.) şi tot mai puţin către obiective sectoriale. Problema pe care o ridic eu nu ţine deci de ajutoarele de stat, ci de politica anti-trust. La acest capitol - care, ce-i drept, nu face parte dintre condiţiile impuse pentru evitarea clauzei de salvgardare, dar care face totuşi parte din criteriul privind "capacitatea de asumare a obligaţiilor de membru" - România stă prost, foarte prost. Am trăit un an în Spania şi unul în Suedia şi pot spune că preţurile în România la mîncare, îmbrăcăminte, telefoane, benzină şi utilităţi sînt mai mari decît acolo. Explicaţia stă în lipsa de concurenţă de pe piaţă şi în abuzul de poziţie dominantă. Prea multe pieţe sînt monopoluri (regionale sau naţionale) sau oligopoluri restrînse. Comunicaţiile (fixe, mobile, cablu), petrolul, cimentul, utilităţile, băuturile răcoritoare, berea, tutunul - şi aş putea continua mult şi bine cu exemple de pieţe distorsionate. Pînă cînd politica anti-trust nu va fi corect aplicată, România nu va avea o piaţă concurenţială. Iar cei ce pierd constant sînt consumatorii finali. Trebuie înţeles faptul că, într-o Uniune Europeană tot mai integrată, în care politica bugetară este restricţionată, politica monetară e tot mai unitară, iar politica vamală este comună şi, în contextul specific al României, în care politica fiscală este brambura, politica de concurenţă rămîne una dintre foarte puţinele pîrghii eficiente de intervenţie selectivă în economie, prin care să se evite eşecul pieţei şi să se asigure, indirect, o alocare corectă a resurselor.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.