Comunismul este exotic

Publicat în Dilema Veche nr. 1015 din 21 septembrie – 27 septembrie 2023
image

...cel puțin în România, dacă nu cumva în întreaga Europă. Tipul comunist de organizare socială și politică a fost, de fiecare dată, impus prin mijloace violente de genul loviturilor de stat sau revoluțiilor pentru simplul motiv că nu răsare nicăieri organic, firesc, din evoluția liberă a vremurilor. Oriunde s-a instalat în Europa, comunismul a fost adus dintr-o străinătate, de altundeva. Îmi veți spune, poate, că rădăcinile comunismului, cu Marx și Engels, sînt totuși europene. Nu mă convingeți pentru că, pe de o parte, am mai văzut europeni cu idei antieuropene, am mai văzut europeni care urăsc Europa, am mai văzut europeni care socoteau că fericirea e condiționată de spulberarea modului de viață european. Împrejurarea că tăticii comunismului s-au născut în Europa, faptul că au scris într-o limbă europeană și realitatea că ideile lor bîntuie încă Europa nu mă conving, așadar, că proiectul comunist este european. Rapid, spun doar că una dintre trăsăturile uimitoare ale spiritului european este și aceea că-și produce propria negare cu fiecare afirmare: europocentrismul și eurofobia s-au născut, deopotrivă, în Europa. Trăsătura fundamentală a minții europene este că se poate contempla pe sine din afară, că se poate singură irita de propriile-i producții, că se glorifică și se disprețuiește în același timp. Așa că apariția ideilor comuniste, vehement antieuropene, pe continentul nostru nu le face deloc, axiologic vorbind, europene. 

În cazul nostru, cel puțin, e indiscutabil că regimul comunist a venit din afară și că primii promotori ai ideilor comuniste (ca și primii promotori ai ideilor socialiste, de altfel) nu aveau mare legătură cu România. Așadar, comunismul a fost, pentru români, un produs exotic, ceva ca un fel de virus adus cu avionul dinspre Răsărit. După mine, comunismul este exotic pentru ființa omenească în general, dar asta e o altă discuție. De altfel, regimul comunist și-a exprimat exotismul în toate planurile. Comunismul e exotic nu doar ca idee, cum spuneam, și nu doar ca înfăptuire, cum ne amintim toți, ci și în consecințele sale cele mai concrete. Ca unul care a trăit primii douăzeci de ani de viață în comunism, pot povesti multe în acest sens. Și oricine a trăit în comunism poate povesti. Căci trăsătura comună a tuturor românilor în comunism era sărăcia. Toți eram săraci. Chiar și bogații erau săraci!

De altfel, consecința direct palpabilă a comunismului în viața fiecărui om care a avut neșansa de a fi supusul unui regim roșu a fost sărăcia. Sigur, veți spune, nivelul general de bogăție al României nu a fost niciodată ridicat și eu admit imediat că sărăcia este, în detaliile ei, relativă. Dar faptul că regimul comunist sărăcește pe unde ajunge să se instaleze este, totuși, indubitabil. Nu fuseserăm noi bogați, e adevărat, dar regimul comunist a avut mare grijă să nici nu cumva să devenim. Ba mai mult, a avut grijă ca pînă și cei care aveau ceva cheag înainte să sărăcească rapid. Iar în ultimii 10-15 ani ai comunismului românesc, chiar ajunseserăm toți în sapă de lemn, cum se spune. 

Cînd ești sărac, tot ce e pe lume e exotic. Cînd nu ai mai nimic, toate îți sînt străine și capătă un fel de strălucire specială. În anii ’80, în România comunistă, banalități precum guma de mestecat Wrigley, Coca-Cola, blugii Levi’s, berea la cutie și alunele, mandarinele, adidașii cu trei dungi, țigările Kent (cel care avea Marlboro era un olimpian) sau „cafeaua boabe” erau produse exotice. După cum exotice erau deodorantele cu bilă, prezervativele, autoturismele altele decît Dacia, Lada și Oltcit, dar și orice călătorie în străinătate (una în Occident, ca de pildă la Paris sau la Roma, era de un exotism aproape insuportabil). Exotici erau, de asemenea, străinii toți. Dacă erau occidentali, erau exotici la maximum. Americanii  (vedeai un american o dată-n viață!) erau de pe altă planetă. Chiar și prieteni vechi „plecați” în străinătate, cînd reveneau în vacanțe în țară, ți se păreau exotici. Se lipise exotismul de ei. Îmi amintesc bine prima mea experiență exotică: aveam 5 sau 6 ani, era vară, eram cu cortul în campingul aflat atunci în capătul de nord al stațiunii Mamaia, unde întorcea troleibuzul, doar în slip, desculț, hălăduiam printre corturi căutînd copii să mă joc cu ei, și deodată am dat de niște rulote cu nemți din DDR. Pentru cei mai tineri, asta era Germania democrată, adică jumătatea comunistă a Germaniei. I-am privit ca pe niște marțieni. Blonzi, albi ca varul, pistruiați, copiii lor păreau niște sălbăticiuni fragede cuprinse de o agitație gălăgioasă care mă uluia. Sub soarele verii, eu eram ceva mai potolit. Cum știam limba foarte bine, am intrat în vorbă cu ei și am sfîrșit prin a ne juca împreună, iar la final ei mi-au dat gumă de mestecat. De-aia bună! Acum îmi dau seama, privind în urmă la toate experiențele copilăriei, adolescenței și primei tinereți petrecute în comunism, că toate au fost o inițiere în exotic. Lipsa normalității, a standardului civilizațional minim al timpului, a făcut ca cele mai banale experiențe, cum ar fi cele ale întîlnirii cu alți copii din alte părți, să fie experiențe ale exoticului. Adică irepetabile experiențe ale inaccesibilului.

Interesant este, însă, că deși construia o societate în care mai totul era exotic pentru simplul motiv că mai nimic nu se găsea, comunismul resimțea propriul exotism cu un soi de resentiment. Așa se face că, din anii ’50 și pînă în ultima zi a regimului Ceaușescu, propaganda oficială nu a obosit să spună continuu că, în România, comunismul a apărut cu naturalețea cu care iese fructul din floare și că ideea comunistă a cucerit inimile poporului român la fel de natural precum florile de cîmp cuceresc lanul. Obsesiv, prin toate mijloacele, iarăși și iarăși, ni se spunea că, în România, comunismul e firesc, e normal să fie, căci de cînd se știe ea, de la Burebista încoace, România (sic!) se pregătea să fie comunistă, doar-doar o reuși.

În consecință, operînd cu criteriul exotismului, s-ar putea spune despre comunismul românesc că a fost un regim exotic care a luptat din răsputeri împotriva exotismului.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

zelenski in romania cu odobescu sursa x jpeg
Europa Centrală se înclină către Moscova. Riscuri pentru aprovizionarea Ucrainei cu arme
Furnizarea de arme și echipamente vitale pentru Ucraina riscă să devină o misiune tot mai dificilă pe măsură ce forțele politice pro-ruse câștigă teren în Europa Centrală.
friptura vita istcok jpg
Metoda ingenioasă care ne asigură o friptură de vită mult mai fragedă! Este secretul bucătarilor cu experiență
Indiferent de ce fel de ingrediente vom folosi, o friptură de vită va rămâne mereu delicioasă și destul de ușor de pregătit. Însă, singura problemă cu acest preparat este faptul că vita poate rămâne destul de tare, dacă nu știm precis cum să o pregătim.
Berthabenzportrait jpg
Cine este femeia care a revoluționat mersul cu mașina. Povestea incredibilă a primei excursii cu automobilul
Curajul unei femei a revoluționat întreaga industrie automobilistică. Bertha Benz, „mama” uneia dintre cele mai celebre mașini de lux din Europa, a fost prima femeie care a făcut o călătorie lungă la volanul unei mașini, reușind să inoveze incredibil întreaga infrastructură și industrie auto.
politist pistol trage jpeg
Un tânăr de 26 de ani din Medgidia, oprit în trafic de poliţişti cu focuri de armă
Agenţii de la Poliţia Rutieră din Medgidia nu l-au putut opri în trafic pe un tânăr de 26 de ani, suspectat că a furat o maşină, decât după ce au tras un foc de avertisment în aer.
Inteligenta artificiala FOTO Shutterstock jpg
Evoluția inteligenței artificiale în atacurile de tip phishing. Și cei mai experimentați pot deveni victime
Inteligența artificială este deseori folosită pentru a perfecționa înșelătoriile de tip phishing, a le rafina astfel încât să poată ținti anumite persoane specifice, iar atacurile să fie dificil de detectat.
eminescu jpg
15 ianuarie: Ziua în care s-a născut Mihai Eminescu marchează Ziua Culturii Naționale
Din anul 2011, 15 ianuarie, ziua în care în urmă cu 175 de ani se năştea poetul Mihai Emininescu, în România se celebrează Ziua Culturii Naționale. Tot într-o zi de 15 ianuarie s-au născut şi Ecaterina Teodoroiu, prima femeie sublocotenent din armata română, dar şi celebrul dramaturg francez Molière
helena christensen instagram jpg
Helena Christensen se menține tânără cu băi reci! Arată extraordinar, la 56 de ani
Helena Christensen (56 de ani), îmbrăcată într-un costum de baie întreg de culoare verde, s-a aruncat în apă înghețată în timp ce își etala fizicul de model într-o postare pe Instagram, luni.
g cristea facebook jpg
Prezentatoarea care i-a luat locul Gabrielei Cristea, primul mesaj. Raluca Preda: „Știu că mulți dintre voi sunteți întristați”
După ce Gabriela Cristea a anunțat că ia o pauză din televiziune, Raluca Preda, cea care i-a luat locul la cârma emisiunii „Mireasa - Capriciile Iubirii”, a transmis primul mesaj după schimbarea care i-a luat prin surprindere pe fanii show-ului matrimonial.
Regina Elisabeta   GettyImages 106056536 jpg
Cine a fost spionul KGB de la Palatul Buckingham din timpul domniei Reginei Elisabeta a II-a. Suverana a aflat secretul mult prea târziu
Regina Elisabeta a II-a a fost ținută neinformată timp de aproape un deceniu cu privire la activitățile de spionaj desfășurate de unul dintre colaboratorii săi în beneficiul KGB, conform unor documente oficiale recent desecretizate și publicate marți, informează AFP, citată de Agerpres.