Computere ┼či competen┼úe ├«n sate ┼či ora┼če mici </br>- interviu cu Diana VOICU, director ├«n Ministerul Comunica┼úiilor ┼či Societ─â┼úii Informa┼úionale -

Publicat în Dilema Veche nr. 286 din 7 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Computere ┼či competen┼úe ├«n sate ┼či ora┼če mici - interviu cu Diana VOICU, director ├«n Ministerul Comunica┼úiilor ┼či Societ─â┼úii Informa┼úionale - Ce v-a determinat s─â ini┼úia┼úi acest proiect? ├Ämpreun─â cu Banca Mondial─â am identificat un model de dezvoltare local─â care s─â sprijine comunit─â┼úile dezavantajate pentru a ajunge la un nivel cel pu┼úin egal cu cele din aglomer─ârile urbane din Rom├ónia. S├«nt implica┼úi, al─âturi de coordonatorul na┼úional al proiectului, Ministerul Comunica┼úiilor ┼či Societ─â┼úii Informa┼úionale, cei mai importan┼úi actori din administra┼úia central─â care se ocup─â de diverse domenii ce converg spre Economia bazat─â pe Cunoa┼čtere: Ministerul Educa┼úiei, Cercet─ârii ┼či Inov─ârii, Ministerul Administra┼úiei ┼či Internelor, Ministerul Culturii ┼či Cultelor ┼či Ministerul ├Äntreprinderilor Mici ┼či Mijlocii. Acestea sus┼úin ini┼úiative din perspectivele cultural─â, educa┼úional─â, administrativ─â ┼či de antreprenoriat " plec├«nd de la ideea c─â societatea informa┼úional─â este un instrument pentru atingerea obiectivului de Economie bazat─â pe Cunoa┼čtere. Cum a┼úi defini Economia bazat─â pe Cunoa┼čtere? Societatea bazat─â pe cunoa┼čtere adaug─â peste nivelul tehnologic valori care ┼úin de colectarea de informa┼úii, de partajarea de cuno┼čtin┼úe, de multiplicarea practicilor de succes ┼či mai ales de generarea de noi procese inventive ┼či eficiente care s─â fie utile oamenilor, ├«n via┼úa personal─â ┼či profesional─â. Se acumuleaz─â astfel informa┼úii la care contribuie o mas─â critic─â de oameni ┼či de care, mai departe, s─â poat─â beneficia ┼či al┼úi utilizatori. Este primul proiect de felul acesta demarat ├«n Rom├ónia? Este un proiect inovativ, creativ, un model care, ├«n cazul ├«n care va avea succes, s─â poat─â fi extins la alte comunit─â┼úi din Rom├ónia ┼či din lume. Un proiect unic finan┼úat de Banca Mondial─â, care acum se afl─â la jum─âtatea drumului ┼či se adreseaz─â ├«n particular unui procent de aproximativ 20% din popula┼úia mediului rural ┼či mic urban. Pe ce criterii au fost selecta┼úi c├«┼čtig─âtorii proiectului? Criteriile au pornit de la dezavantajul dat de a┼čezarea geografic─â, de condi┼úiile economice precare, de inexisten┼úa sau resursele limitate ├«n comunica┼úii ┼či acces la Internet ┼či ├«n ce prive┼čte competen┼úa digital─â a locuitorilor. ├Än plus, a fost necesar ┼či un angajament al factorilor locali, care au trebuit s─â aib─â o contribu┼úie pe ace┼čti trei ani: amenajarea sediilor, unde func┼úioneaz─â echipamentele de tehnic─â de calcul, suportarea cheltuielilor salariale a doi oameni, un manager ┼či un administrator IT, cu colaborare continu─â pe parcursul celor trei ani, precum ┼či asigurarea sus┼úinerii Consiliului local pentru numeroasele ini┼úiative din cadrul proiectului. Care s├«nt cheltuielile celor din Consiliile locale? Managerul ┼či administratorul RECL s├«nt angaja┼úi ├«n structura organizatoric─â a Prim─âriei pe o perioad─â de trei ani. Ei s├«nt cei care fac coaching local, prelu├«nd de la noi toate informa┼úiile ┼či ini┼úiativele ┼či aplic├«ndu-le la specificul zonei. Tot contribu┼úiile consiliilor locale s├«nt ┼či amenaj─ârile: parchet, termopan, igienizarea locurilor din ┼čcoal─â, din PAPI (Punctul de Acces Public la Informa┼úie), Prim─ârie ┼či bibliotec─â. Administra┼úiile locale asigur─â plata utilit─â┼úilor ┼či a consumabilelor din PAPI pentru buna func┼úionare a echipamentelor instalate de noi, precum ┼či pentru desf─â┼čurarea sesiunilor de instruire ├«n TIC (Tehnologia Informa┼úiei ┼či Comunic─ârii) organizate de noi ├«n toate comunit─â┼úile, pentru peste 5000 oameni. A┼úi avut ├«n vedere anumite activit─â┼úi concrete legate de folosirea computerelor ├«n mediul rural? Prin componenta educa┼úional─â ne adres─âm nevoilor popula┼úiei ┼čcolare, dar ┼či celei adulte " ├«nv─â┼úarea pe tot parcursul vie┼úii. Apoi asigur─âm servicii publice prin mijloace electronice, ceea ce trebuie s─â fie un mod de lucru al administra┼úiei locale cu publicul. Aici ne referim la sistemele de e-government: un alt mod de a gestiona documentele ┼či procesele ├«ntr-o administra┼úie local─â ┼či de a interac┼úiona cu popula┼úia, c├«nd exist─â altfel de informare sau tranzac┼úionare. Partea cultural─â " reinventarea rolului bibliotecii ├«ntr-o comunitate ┼či un fond de carte ce poate fi consultat ┼či inventariat ┼či ├«n format electronic. ┼×i mai ales mediul de business, for┼úa motrice local─â. E foarte important─â apartenen┼úa la o comunitate de business ├«n care informa┼úia poate s─â dea valoare ┼či s─â contribuie la profit, iar accesul la mijloacele inovative poate s─â aduc─â avantajul competitiv de care orice ├«ntreprinz─âtor, persoan─â fizic─â sau asocia┼úie familial─â are nevoie. Cum ├«ncuraja┼úi ├«n special micii ├«ntreprinz─âtori particulari? Exist─â o schem─â de finan┼ú─âri nerambursabile dedicat─â ├«ntreprinderilor mici ┼či mijlocii ┼či PFA-urilor: documenta┼úia a fost simpl─â; puteau g├«ndi un proiect integrat ├«n care s─â intre ┼či achizi┼úia de tehnologie pentru activit─â┼úi agricole, mijloace fixe cu poten┼úial inovativ, s─â achizi┼úioneze echipamente de tehnologia informa┼úiei, s─â aib─â un abonament la Internet, s─â apeleze la cursuri de instruire ├«n diverse meserii, s─â-┼či promoveze afacerile ├«n mediul digital, prin marketing online. Avem 52 de proiecte cu abordare integrat─â ┼či care pot deveni modele pentru scheme de granturi ulterioare. Am ├«ncurajat produc┼úia ┼či serviciile locale, iar oamenii au ├«n┼úeles c─â nu e suficient s─â achizi┼úionezi un mijloc de produc┼úie, ci c─â aceast─â g├«ndire, care porne┼čte de la consultan┼ú─â, achizi┼úie, instruire, utilizarea spa┼úiului tranzac┼úional virtual, marketing, poate s─â conduc─â p├«n─â la urm─â la crearea unui business profitabil. S├«nte┼úi mul┼úumit─â de oamenii pe care i-a┼úi ales? Capitalul uman este cuv├«ntul-cheie al conceptului de Economie bazat─â pe Cunoa┼čtere. Am investit ini┼úial ├«n capitalul uman, organiz├«nd cursuri de formare ├«n marketing, management, dezvoltare comunitar─â ┼či, dup─â un an, evalu─ârile ne-au ar─âtat c─â un procent de 80% din ace┼čti oameni pot s─â progreseze ├«ntr-un ritm sus┼úinut ┼či s─â devin─â facilitatori locali, care s─â aib─â un rol de model pentru mul┼úi al┼úi posibili lideri ├«n dezvoltarea comunitar─â sustenabil─â. Ce se va ├«nt├«mpla cu ei dup─â ├«ncheierea proiectului? Vor dob├«ndi abilitatea de a se asocia pe diverse proiecte care s─â le dea for┼úa de a c├«┼čtiga finan┼ú─âri. Exist─â deja cazuri de bun─â practic─â care au demonstrat c─â veniturile aduse de serviciile oferite de ace┼čtia c─âtre comunitate s├«nt semnificative. Re┼úeaua informal─â creat─â prin colaborarea ├«ntre cei 510 "speciali┼čti ai cunoa┼čterii" este un factor de succes garantat. S├«nt convins─â c─â administra┼úiile publice vor continua proiectul la nivel local. Acestea trebuie s─â men┼úin─â domeniul de activitate al PAPI ├«nc─â trei ani, cu resurse proprii. Avem ┼či mesaje de la vecinii lor, al┼úi primari, care se intereseaz─â cum s─â ob┼úin─â ┼či ei fonduri pentru crearea unor modele similare ├«n comunit─â┼úile lor. a consemnat Iaromira POPOVICI

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.