Colectiv ┼či individual ├«n presa rom├óneasc─â

Radu BU┼×NEAG
Publicat în Dilema Veche nr. 233 din 31 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am intrat ├«n pres─â ├«n 1990, dup─â ce am abandonat respectabila profesie de profesor. ├Änc─â t├«n─âr fiind pe vremea aceea, profesoratul, colegii profesori, sistemul ┼čcolar ├«nvechit m-au plictisit repede. Peste toate, atmosfera de entuziasm din cancelaria liceului din Bucure┼čti unde lucram, de la mineriada din 13-15 iunie, m-a ejectat automat din sistem. "Colectivul" de profesori, majoritatea ├«ntre dou─â v├«rste, a primit cu bucurie vestea venirii minerilor. La fel precum a primit-o ┼či jurnalistul Popescu. Eu, care m─â certasem cu minerii, pe strad─â, ├«n diminea┼úa sosirii lor, f─âr─â s─â fiu ├«ns─â b─âtut, nu m-am bucurat. M-au salvat ┼úinuta relativ decent─â - profesor, de! - ┼či extemporalele din geanta diplomat din plastic, pentru c─â, dup─â ce m-am r─â┼úoit la ei, minerii m-au perchezi┼úionat. Adio colectivitate! ├Än septembrie ├ó┬Ç┬Ö90 am devenit peste noapte redactor de ┼čtiri la Rompres (fost ┼či actual Agerpres), agen┼úia na┼úional─â de pres─â, sec┼úia Externe. Aici am ├«nceput s─â-nv─â┼ú ce-i cu individualismul. Eram ├«nconjurat de jurnali┼čti ai vechiului sistem, majoritatea ap─âsa┼úi de angajamentele pe care fuseser─â obliga┼úi s─â le semneze cu Securitatea. Un bun profesor ┼či coleg mi-a fost regretatul jurnalist Ion Savastre, o lumin─â ├«n peisajul ├«ntunecat de acolo. ├Ämi erau ┼čefi fo┼čti colaboratori ai sistemului comunist, precum Neagu Udroiu. Erau dou─â lumi paralele. De la fo┼čti, care-mi t─âiau la "viz─â" ┼čtirile negative la adresa Rom├óniei, care, ├«n anii ├ó┬Ç┬Ö90, veneau mai ales pe Reuters, n-am ├«nv─â┼úat nimic. ┼×coala primar─â de jurnalism am f─âcut-o cu Ion Savastre, cu Bela Toth ┼či cu marile agen┼úii de pres─â AP, Reuters ┼či AFP. La Rompres, am mimat mereu integrarea ├«ntr-un "colectiv" ├«n care nu credeam. La vremea aceea, Popescu era ├«ndr─âgostit de Ion Iliescu. ├Än 1996, am fost "recrutat" la Radio "Europa liber─â" de Nestor Rate┼č, care avea nevoie de un ┼čtirist. Am trecut, aproape f─âr─â s─â vreau, dintr-un iad f─âr─â chip ├«n paradis. Aici am absolvit adev─ârata ┼čcoal─â de jurnalism. Din p─âcate, sec┼úia rom├ón─â a REL nu mai exist─â. E nepl─âcut s─â vorbe┼čti despre ceva care ┼úi-a ├«mbog─â┼úit via┼úa, dar nu mai este. ┼×i n-am s-o fac. Cert e c─â acolo am ├«nv─â┼úat clar distinc┼úia ├«ntre individual ┼či colectiv. Am ├«nv─â┼úat, cu greu, e adev─ârat, c─â jobul se face ├«n echip─â ┼či c─â via┼úa privat─â e un alt t─âr├«m. Lumi paralele. Acolo am ├«nv─â┼úat s─â fac distinc┼úia ├«ntre ce anume ├«mpart ┼či ce anume p─âstrez pentru mine. ┼×i tot aici, raportul colectiv-individual a ├«nceput s─â ├«ncline spre individual. ├Än vremea asta, Popescu se transforma ├«n jurnalist impar┼úial, redactor-┼čef ┼či patron, ├«nfiin┼úa ┼či conducea asocia┼úii de pres─â ale jurnali┼čtilor-patroni. Patroni rom├óni sau str─âini de pres─â pe care urma s─â-i cunosc ├«ncep├«nd cu 2004. Absolut ├«nt├«mpl─âtor am ajuns s─â scriu pentru un mare cotidian, pe care-l dirija un mare jurnalist, dar al c─ârui proprietar devenise ├«ntre timp un mic patron str─âin meschin. Vechil al patronului la Bucure┼čti a venit unul Tom (a┼ča am s─â-i spun eu, ca s─â nu-l recunoa┼čte┼úi voi), care b─âtea cu pumnul ├«n mas─â ├«n fa┼úa marelui jurnalist ┼či-l ├«ntreba periodic: "De ce-i at├«ta PSD ├«n ziarul meu?". Eram ├«n 2004, ├«n plin─â campanie electoral─â, pe vremea c├«nd PSD-ul nici nu visa c─â o s─â piard─â puterea. ├Äntre timp, marele jurnalist s-a retras, alungat de micul patron. S-au cristalizat pe loc dou─â tabere. Jurnali┼čtii, ├«narma┼úi cu agenda public─â ┼či adversari ai tabloidiz─ârii vie┼úii pe P─âm├«nt, ┼či patronul, reprezentat de Tom ┼či ai s─âi. ├Äntrebat ce p─ârere are, Popescu asem─âna ziarul cu o fabric─â ┼či spunea ritos: "C─â linia politic─â o fac redactorii (...) este, dup─â p─ârerea mea, o reminiscen┼ú─â comunist─â. ├Än nici o fabric─â liniile tehnologice ┼či politica de produc┼úie a fabricii nu le hot─âr─âsc muncitorii, din c├«te ┼čtiu eu! Dac─â renun┼ú─âm la modelul comunist, o hot─âr─â┼čte patronatul ├«mpreun─â cu marketingul ┼či cine mai e pe acolo. Deci, dac─â accept─âm asta la fabrici, de ce nu accept─âm asta la un ziar?". Asta spunea Popescu. ┼×i avea dreptate. ├Än Rom├ónia, politica editorial─â a ziarelor e f─âcut─â de patron, ├«n colaborare cu marketingul ┼či publicitatea. La vremea aceea, mi-a fost greu s─â accept asta. Acum nici m─âcar n-o mai accept. O tr─âiesc pe pielea mea. Chit c─â n-o accept. ┼×i ├«ntre timp, am devenit tot mai individualist, nici m─âcar nu m─â mai plimb printre oameni, m─â uit la ei din ma┼čin─â ┼či de la fereastr─â. Revenind la patroni, ei bine, asta numesc eu individualism extrem, absolut, cum vre┼úi s─â-i spune┼úi. Opacitatea patronului de pres─â vis-

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.