Coduri de onoare

Publicat în Dilema Veche nr. 735 din 22-28 martie 2018
Coduri de onoare jpeg

Onoarea, în westernurile clasice, nu era totuna cu legea, ba chiar se definea în opoziţie cu ea. Eroul westernurilor nutrea respect pentru un cod al onoarei personal, nicidecum faţă de cel oficial, al legilor scrise, şi acţiona cu scopul îndeplinirii unei datorii (care, de cele mai multe ori, era un act de răzbunare), finalizate cu un schimb de focuri de arme. 

Once Upon a Time in the West / Undeva, cîndva în Vest (1968) de Sergio Leone 

În spaghetti-westernul lui Sergio Leone, Once Upon a Time in the West / Undeva, cîndva în Vest (1968), două fire narative, care se vor întîlni în final pentru deznodămînt printr-un act de dublă răzbunare, se desfăşoară în paralel. Pe de o parte, într-o expozițiune intenționat lungită, Jill McBain (Claudia Cardinale) e urmărită de cameră în cadre lungi, însoţită de muzica lui Ennio Morricone, pe tot parcursul său, de la coborîrea sa dintr un tren, nerăbdătoare să fie întîmpinată, pînă la conştientizarea că nu va sosi nimeni pentru a o lua, urmînd trecerea sa cu o trăsură printr-un peisaj arid şi pustiu, care îi e vizibil străin, şi pînă la poposirea acasă la noua sa familie. Spectatorul ştie mai multe decît ştie personajul ei (printr-un montaj paralel, care ne arată pregătirile noii familii pentru a o primi cum se cuvine). Ajungînd la noua ei casă, Jill îşi va găsi toţi membrii familiei, înşiraţi în faţa casei, împuşcaţi de o bandă de răufăcători. Pe de altă parte, în cel de-al doilea fir narativ, un bărbat misterios cu o muzicuţă (Charles Bronson) îl caută pe acelaşi ucigaş al familiei McBain (Henry Fonda), însă spectatorul ştie mai puţin despre el şi despre motivaţia sa decît aflase despre Jill, și pentru că acesta păstrează tăcerea pînă în momentul răzbunării finale şi al spălării onoarei. Legea nu îşi face datoria, lă-sînd impresia unei abandonări totale a celor fără apărare în faţa pustiului în care trăiesc. Motivaţia bărbatului misterios e una de „ochi pentru ochi“, specifică codurilor westernului. 

The Searchers / Căutătorii (1956) de John Ford. 

O situaţie în care în centru stă recuperarea, mai degrabă decît dorința de răzbunare, e cea din The Searchers / Căutătorii (1956) de John Ford. Un bărbat (interpretat de John Wayne) pleacă în căutarea nepoatei sale (Natalie Wood), pentru a o aduce acasă după ce fusese răpită de indieni, care îi devastaseră casa şi îi omorîseră părinţii. Spre deosebire de westernul lui Sergio Leone, nu atît uciderea adversarilor răufăcători e importantă în westernul lui John Ford, ci găsirea nepoatei, recuperarea sa care pare aproape imposibilă. Tipul de protagonist imaginat de Ford e un erou care respectă un cod al onoarei, dar care, spre deosebire de mai tînărul tovarăș de drum (Jeffrey Hunter), nu se arată deloc mulţumit de îndatorirea morală pe care şi a luat-o. 

No Country for Old Men / Nu există ţară pentru bătrîni (2007) de Ethan Coen, Joel Coen. 

Lucrurile devin mai nuanţate într un film care păstrează parţial structura westernului, dar e adaptat prezentului, precum No Country for Old Men / Nu există ţară pentru bătrîni (2007) al fraţilor Coen, în care un personaj este urmărit de cameră pe măsură ce duce la îndeplinire o serie de crime, pentru care spectatorul nu primeşte nici o motivaţie. Portretul conturat de frații Coen devine mai nuanţat în comparaţie cu un portret clasic al unui răufăcător sau erou tipic, de vreme ce codul după care acţionează nu e doar personal (legea e împotriva sa), ci şi necunoscut nouă – spectatorul nu află cine este şi de ce ucide, iar problema care se pune este şi aceea a posibilităţii cunoaşterii lor. 

Ancuța Proca este critic de film.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

dmitri peskov vladimir putin jpeg
Kremlinul avertizează: Orice acțiune de eliberare a noilor teritorii anexate va fi considerat un atac împotriva Rusiei
Kremlinul a anunţat vineri că va considera atacurile asupra oricăror părţi din regiunile Ucrainei pe care urmează să le anexeze în cursul zilei drept acte de agresiune împotriva Rusiei înseşi.
Spovedanie foto Ziarul Lumina jpg
Patriarhia Română pune reguli pentru spovedanie. Spațiu deschis și duhovnic eliberat de robia patimilor trupești
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) s-a întrunit zilele acestea și a adoptat o serie de reguli pentru spovedanie. Astfel, preoții vor trebui să respecte cu strictețe un cadru adecvat tainei.
Patriarhul Kirill FOTO EPA-EFE
Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe din Rusia, are COVID-19
Biserica a precizat că Kirill, în vârstă de 75 de ani, și-a anulat toate călătoriile și evenimentele planificate, deoarece suferă de „simptome severe” care necesită repaus la pat și izolare. Aceasta a precizat că starea sa de sănătate este „satisfăcătoare”.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.