Cobra, iPhone-ul și comunismul

Andrada FISCUTEAN
Publicat în Dilema Veche nr. 768 din 8-15 noiembrie 2018
Cobra, iPhone ul și comunismul jpeg

În partea a doua a anilor ’80, cînd mîncarea se dădea pe cartelă și caloriferele erau reci, să-ți cumperi un calculator pentru acasă era un privilegiu de care se bucurau doar elitele regimului. Computerele personale costau cît o jumătate de Dacie 1300 și nu prea aveai de unde să le cumperi. Cele fabricate în țară ajungeau mai mult în uzine și în cîteva instituții de învățămînt, iar importurile erau limitate.

Fascinați de calculatoare într-o perioadă în care era mare lucru să ai telefon fix, cîțiva studenți de la Universitatea Politehnică din București au început să le construiască singuri, în cămine, dînd apoi naștere unei adevărate industrii hardware underground. Dealer-ii de electronice veneau în Regie cu plăci de bază scoase din fabrica ICE Felix pe motiv că erau defecte, cu memorii și LED-uri luate cine știe de pe unde. Din ele, studenții făceau clone de Cobra (COmputere BRAșov, calculatorul fiind asamblat acolo), unul dintre cele mai avansate calculatoare personale românești de la vremea respectivă, care rula nu doar ­BASIC, ci și vechiul sistem de operare CP/M. La fel ca mai cunoscutele HC și CIP, Cobra avea ca sursă de inspirație britanicul Sinclair ZX Spectrum. Toate aveau nevoie de un televizor pentru a arăta imaginea și de un casetofon, pentru că programele și jocurile se scriau pe casete audio. Cobrele made in Regie costau vreo 10 12.000 de lei – o treime din prețul celor de fabrică. Studenții le construiau cum puteau. Unele aveau carcase de metal, altele de lemn, și cîteva carcase de HC-85. Pentru tastatură se foloseau butoane generice care aveau lipite pe ele hîrtie foto cu litera și cu comenzile.

În societatea comunistă închisă a anilor ’80, Cobrele le dădeau utilizatorilor un sentiment de independență și de rebeliune împotriva unui sistem rigid. „Faptul că poți să joci jocul pe care îl vrei, atunci cînd vrei, îți dădea iluzia că poți alege pentru tine“, mi-a spus Mihai Moldovanu, unul dintre constructorii de Cobre. Libertatea de a încerca lucruri noi lucrînd în afara unor modele mentale convenționale era la fel de importantă ca produsul în sine. Iar motivația venea adesea din bucuria de a-ți pune probleme, de a încerca și de a face descoperiri.

cobra 1 jpg jpeg

Lipsa resurselor din perioada comunismului i-a făcut pe români, în general, și pe studenți, în particular, să gîndească creativ. Unul dintre constructorii de Cobre, Mihai Bădici, mi-a spus că, pentru a vedea dacă un circuit era bun sau nu, îl conecta la un televizor și număra liniile afișate pe ecran. Dacă erau orizontale, înmulțea numărul lor cu 16 kHz, iar dacă erau verticale, cu 50 Hz. Așa afla frecvența circuitului. Hardware-ul și soft­ware-ul erau văzute atunci ca părți ale unui același întreg, iar programatorii nu se sfiau să folosească pistolul de lipit. Moldovanu spune că, spre deosebire de el și de Cobra lui, tinerii ingineri IT de astăzi conduc Ferrari-uri. „Dar cînd Ferrari-urile lor se opresc, sună la service. Eu îmi iau șurubelnița, deschid capota și îmi repar singur mașina.“

Unii ar spune că, față de anii ’80 sau ’90, astăzi cumpărăm calculatoare „de-a gata“ fără să ajungem ne uităm vreodată sub capota lor, fără să ne intereseze ce face fiecare circuit. Ar fi, însă, o suprasimplificare. Cultura maker e încă puternică, alimentată de dezvoltarea imprimantelor 3D și a dispozitivelor inteligente conectate la Internet. Pasionați de tehnologie de pretutindeni devin din nou artizani tradiționali, care învață singuri și unii de la alții, combină unelte și creează produse la fel ca studenții noștri din anii 1980. De multe ori, se concentrează pe îmbunătățirea mediului, a dezvoltării durabile și a alimentației.

Unul dintre susținătorii Maker Movement, Zach Kaplan, CEO-ul Inventables, spunea într-un interviu că această cultură „are potențialul de a da tuturor uneltele de care au nevoie pentru a deveni maker-i și a se transforma din utilizatori pasivi în creatori activi“. Practic, mișcarea își dorește să democratizeze inovația. Cu toate că unii cercetători care studiază impactul tehnologiei, ca de exemplu Evgeny Morozov, pun sub semnul întrebării potențialul culturii maker de a influența societatea și de a crea revoluții tehnologice, studenții din Poli au reușit să schimbe ceva cel puțin la nivel micro: calculatoarele create de ei au ajutat mii de elevi să descopere informatica. În căminele din Regie, studenții spun că au produs în total, în mod dezorganizat, mai multe calculatoare decît fabrica oficială de la Brașov, care ar fi scos în jur de 1000 de Cobre.

La rîndul lor, și inginerii care au proiectat Cobra la Brașov continuă să influențeze lumea tehnologiei. După Revoluția din ’89, cîțiva din ei s-au mutat în Statele Unite și ulterior au ajuns să lucreze pentru Apple, unde recent au făcut parte din echipa care a creat iPhone X. 

Andrada Fiscutean este jurnalist pasionat de istoria tehnologiei în Estul Europei. Are o minicolecție de calculatoare personale românești construite în anii ’80 și ’90.

Foto: Adi Dabu

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

florica boboi 8 jpg
Florica Boboi, noua câștigătoare Chefi la Cuțite! „Îmi bate inima de mor. N-am câștigat nimic în viața mea”
Florica Boboi este câștigătoarea sezonului 10 al emisiunii Chefi la Cuțite. Chiar de Ziua Națională a României, cei trei finaliști au avut o bătălie de zile mari pentru marele trofeu.
Evgheni Prigojin FOTO TASS
Fost coleg de închisoare cu Prigojin: Este un bulangiu, literalmente
„Noi doi am ispăşit o pedepsă în acelaşi timp. Aş vrea să vă spun că Prigojin este un bulangiu, literalmente”, declară Saşa Kurara într-o înregistrare video.
11172012 jpg
Costa Rica - Germania. Fosta campioană mondială din 2014 părăsește pentru a doua oară consecutiv competiția încă din faza grupelor
Multipla campioană mondială, Germania, părăsește pentru a doua oară consecutiv această competiție după triumful obținut în 2014.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.