Coada Lungă" şi Internet-ul

Dan MATEI
Publicat în Dilema Veche nr. 106 din 2 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

C u vreo 15 ani în urmă, pe vremea cînd descopeream capitalismul, mă nimeresc la Fribourg, în Elveţia. Printre alte lucruri uimitoare, văd un magazin specializat în bijuterii de lapislazuli. Şi mă gîndesc: oare cîtă lume cumpără o bijuterie de lapislazuli, într-o zi, într-un oraş de 30.000 de oameni? Am auzit că magazinul a mai rezistat vreo 2-3 ani. Mi-am adus aminte de întîmplare citind "Coada Lungă", articolul - acum faimos - redactorului-şef al revistei Wired, Chris Anderson (wired-vig. wired. com/wired /archive /12.10 /tail.html). În acest articol, Anderson schiţează o teorie economică a diversităţii gusturilor culturale, bazîndu-se pe mai multe observaţii mai vechi privind felul cum se distribuie opţiunile în sistemele neconstrînse. El subliniază oportunităţile economice ale faptului că, în fond, gusturile oamenilor urmează o distribuţie zipfiană. Lingvistul american George Kingsley Zipf a observat că utilizarea cuvintelor limbii engleze se conformează "Legii lui Zipf": într-o tabelă în care cuvintele sînt ordonate descrescător după frecvenţa lor de utilizare - statistic, deci grosier -, proporţia relativă a utilizării cuvîntului de pe poziţia N va fi aproximativ 1/N. Cu alte cuvinte, frecvenţa este (aproximativ) invers proporţională cu poziţia: cel mai frecvent cuvînt folosit (the 7%) este de două ori mai frecvent folosit decît al doilea (of 3,5%) şi cam de trei ori mai frecvent folosit decît al treilea (and 2,8%) etc. Cam aşa şi cu opţiunile pentru diverse produse culturale. În condiţii de difuzare perfecte, vînzările de carte, discuri etc. urmează o distribuţie statistică similară. În plus, Anderson susţine că vînzările însumate ale produselor cu cerere redusă pot depăşi vînzările produselor de succes, ale hit-urilor. De pildă - zice el - o librărie Barnes & Noble tipică are în stoc cam 130.000 de titluri, dar mai mult de jumătate din vînzările de carte ale lui Amazon.com provin din titluri ce nu figurează între primele 130.000 de titluri din clasamentul lor după vînzări. Multele cuvinte, titluri etc. cu frecvenţă redusă formează "Coada Lungă" (un fel de "proşti, da' mulţi"). Condiţii esenţiale: varietatea ofertei să fie cu adevărat mare, iar alegerea să fie la fel de comodă atît pentru un titlu obscur, cît şi pentru un best-seller. Ei bine, Internet-ul permite îndeplinirea acestor condiţii. Să ne gîndim: cam cîte titluri să fie disponibile în librăria din - să zicem - Buşteni? Să fie 1.000? Nu cred, dar să zicem. Deci opţiunile buştenenilor ar fi limitate la 1.000 de titluri. Dacă apelează la o librărie online , lucrurile se schimbă radical. Cum zice Anderson, Internet-ul divorţează difuzarea de geografie, deoarece canalul de distribuţie devine suficient de larg. Teoria lui Anderson susţine că diversitatea gusturilor e mai mare decît se crede, iar Internet-ul, reducînd masiv "constrîngerile lumii fizice", creează mari oportunităţi "industriilor culturale". Cu alte cuvinte, există multe nişe, iar un public mic în oraş poate fi măricel în ţară, şi mare în lumea largă. Internet-ul agregă "Coada Lungă", permiţînd accesul tuturor şi la produse nepopulare şi contracarînd cumva "discriminarea geografică". Să luăm un caz familiar de membru al "Cozii Lungi": Dilema veche. Oare cît public ar avea - de fapt - dacă s-ar găsi de cumpărat în orice punct din România (şi din lume)? Conform sitului trafic.ro, versiunea online are peste 20.000 de vizite pe lună (din care sub 60% sînt din România, iar aproape 15% sînt din SUA! În plus, vizitatorii pe web sînt - aş îndrăzni să cred - cititori mai siguri decît cumpărătorii! Pe trafic.ro, Dilema veche e acum pe poziţia 553 între siturile româneşti, i.e. pe poziţia 90 în categoria "ştiri/mass-media". Aşadar, pot paria că, dacă s-ar găsi la orice chioşc din Seattle sau din Buşteni, Dilema veche s-ar vinde cel puţin dublu. Cred că - mutatis mutandins - paradigma "Cozii Lungi" se aplică binişor şi la alte fenomene internetice, ca, de pildă, aşa-ziselor "comunităţi virtuale". Datorită Internet-ului, multe grupuri şi grupuscule, animate de cîte un interes comun, pot să se găsească şi să se coaguleze. (Epitetul "virtual" nu e chiar fericit aplicat acestor comunităţi. Conform DEX-ului, "virtual, -ă Ťadj» = care există numai ca posibilitate, fără a se produce (încă) în fapt; al cărui efect este potenţial, şi nu actual". Dar comunităţile virtuale nu sînt doar posibilităţi. Unele produc chiar lucruri foarte palpabile. De pildă, dicţionarul Dexonline - www.dexonline.ro). Din nefericire Internet-ul are şi păcate. E cam egalitarist. De pildă, un text bun e la fel de uşor/greu accesibil ca unul prost. Sau, dacă vreau să public un text pe care-l detest, am dificultăţi să-l prezint "critic". Într-un volum, mai pun o prefaţă demolatoare, un studiu introductiv ironic, ceva. Pe web nu ştiu încă să-l îmbrac într-o coajă critică. Să-l pun pe altă culoare? Să-i pun în filigran eticheta "detestabil"? Pe de altă parte, regret că nu toată intelighenţia românească consideră că publicarea online e la fel de prestigioasă precum tipărirea. A se vedea, de pildă, versiunile online ale Observatorului cultural (www.observatorcultural.ro) sau Cuvântului (www.cuvantul.ro), reviste de care îmi pasă: texte fără diacritice şi neglijent puse în pagină. Pe web merge şi aşa? În fine, în contextul lamentărilor induse de recentul "Barometru cultural" (unde se probează fapte pe care numai cine nu vroia nu le ştia), vreau să reamintesc ce spuneam tot aici, acu' cîţiva ani: am văzut pe fişa cărţii - prin '93-'94 - a Bibliotecii comunale din Copalnic-Mănăştur, Maramureş, cum că, în decurs de şase luni, şapte persoane împrumutaseră Gluma lui Kundera. Aşadar, "elita cititoare" e prezentă peste tot, chiar dacă nu e uniform distribuită. E în "Coada Lungă". Momentan, salvarea ei este Internet-ul. Poate că negustorul meu de lapislazuli de la Fribourg ar fi fost azi prosper dacă ar fi vîndut online.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Horoscop - zodii - zodiac FOTO Shutterstock
Horoscopul zilei, 3 decembrie. O zodie se va confrunta cu probleme mari
Horoscopul zilei pentru ziua de sâmbătă, 3 decembrie, este realizat de astrologul Click, Lorina, și vine cu predicții complete pentru toate zodiile.
Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.