Clientul face toți banii

Ruxandra Irina CIOCÎRLAN
Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Clientul face toți banii jpeg

La mai puţin de un deceniu de la aşa-numitul tech bubble de la sfîrşitul anilor ’90, entuziasmul investitorilor faţă de posibilităţile de capitalizare a mediului online pare a atinge din nou cote debordante. În luna mai, LinkedIn (reţea socială de business) a fost evaluată la 3,3 miliarde de dolari, iar Skype (aplicaţie de telefonie audio-video prin Internet) a fost cumpărată de Microsoft cu 8,5 miliarde de dolari. Marile companii web precum Google, reţeaua socială Facebook sau platforma de micro-blogging Twitter spun o poveste deosebit de atrăgătoare pentru întreprinzători şi finanţatori deopotrivă: în online, o idee genială însoţită de un capital iniţial mic, dar „crescută“ de o echipă pasionată de developeri şi o bază mare de clienţi poate obţine, în timp, sume record. Cu toate acestea, start-up-urile IT nu reprezintă o sursă de profit garantată, iar în România dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de acest gen „este încă o misiune extrem de dificilă, dacă nu imposibilă“ (http://wall-street.ro/articol/Companii/93269/Start-up-urile-care-au-pus-Romania-pe-arta-antreprenoriatului-web-mondial.html). 

Bogdan Bocşe (www.bogdanbocse.com), un antreprenor de 23 de ani care în 2008 a obţinut o finanţare din partea fondului de investiţii Seed Money pentru primul său start-up, subscrie la această afirmaţie şi ne povesteşte despre experienţa sa antreprenorială. „În România nu e un lucru stabil, nu există reguli pe care, dacă le respecţi, primeşti 100, 1000 sau 100.000 de dolari. Şi nu înseamnă nici că, dacă obţii bani, o să ai şi succes. Eu am avut noroc. Prima şi singura idee pe care am prezentat-o pentru finanţare de tip seed (acordată de aşa-numiţii «îngeri de business» care oferă fonduri pentru iniţierea unei afaceri în schimbul unei cote din acţiunile acesteia) era un sistem [numit XTWIP (eXtended Team Work Interactive Platform)] care permitea dezvoltatorilor de aplicaţii să transforme aplicaţii de orice natură – desenare, proiectare, editare imagini, text etc. – în aplicaţii colaborative. Adică mai mulţi oameni puteau edita acelaşi text, sunet, film, cod în acelaşi timp, văzînd rezultatele interacţiunilor celorlalţi instantaneu. Asta se întîmpla în 2008, înainte ca Google să fi anunţat Google Wave, o idee similară, în mai 2009. 

Din cîte ştiam eu, în 2008 pe piaţa din România exista doar un singur business angel – Seed Money, fondul de investiţii seed cu capital spaniol reprezentat de Vlad Stan. Am aflat că Vlad Stan ţinea un speech la un eveniment de la ASE. Pe tot parcursul evenimentului, am intervenit mai mult sau mai puţin oportun. După conferinţă, mi-am luat inima în dinţi, m-am dus la Vlad şi l-am întrebat dacă fumează. Am mers la o ţigară şi i-am povestit despre cum TWIP urma să schimbe lumea. Cum credeam eu c-o s-o schimbe. Am obţinut o carte de vizită şi o întîlnire. (…) Au urmat cîteva întîlniri cu investitorii şi cu asociatul meu de atunci, în care am povestit ideea, ne-am consultat cu nişte specialişti de-ai lor şi am trasat o înţelegere de principiu care nu obliga legal părţile. Nu pot să spun cifrele exacte, dar pot să spun că ofereau o finanţare de maximum 50.000 de euro pentru 20% sau mai puţin din companie. A urmat o fază pre-contractuală de cîteva luni, în care am stabilit acţionariatul, condiţiile finanţării şi am făcut formalităţile. Pe termen lung, proiectul n-a mers aşa cum am anticipat – am făcut cîteva greşeli de începători, ne-am concentrat prea mult pe detalii tehnice şi prea puţin pe a găsi clienţi. După mai multe versiuni ale produsului şi cîteva tentative de a-l promova, eu m-am retras oficial din proiect în aprilie 2010. A fost o decizie grea pentru mine, dar cu cît îţi recunoşti şi asumi greşelile mai repede, cu atît mai bine. 

La al doilea proiect, TimeOP (www.timeop.com) şun software care detaliază activitatea angajaţilor pe un calculator într-o formă grafică atractivăţ, n-am mai căutat o sursă de investiţie. Am lucrat cu Radu Conteş, un bun prieten şi un asociat de încredere. Am pierdut nopţi dezvoltînd produsul, am mers la conferinţe să căutam clienţi, am făcut campanii şi am plătit singuri puţinele facturi pe care le-am avut. Noi am făcut şi dezvoltare, şi marketing, şi vînzări, şi PR, şi management de proiect. A fost solicitant, dar, în mod ironic, am simţit că am avut mai multă libertate decît la primul proiect. Deciziile se luau mai uşor şi se puneau în practică mai repede. Rezultatele sînt încă sub aşteptări, dar mult peste nivelul primului proiect. 

Dacă deja ai primul client, ai şanse mult mai mari ca cineva să creadă că ai o idee de succes. Dacă n-ai clienţi, trebuie să ai măcar utilizatori free de ordinul zecilor de mii – e ceea ce se numeşte traction. E bine (din perspectiva investitorilor) să fii «în trend»: aplicaţii mobile, integrări de reţele sociale etc. În România nu exista o piaţă de seed investors, nu există un cash flow în astfel de investiţii. Din acest motiv, puţinii care există şi activează pe piaţa de aici au acţiuni şi decizii de investiţii rare, nu fiindcă nu au bani, ci pentru că rareori li se întîmplă să dea peste o idee care merită măcar timpul lor, ca să nu mai zicem banii. 

Ce îţi trebuie ca să cîştigi? E simplu. Clienţi. Mulţi clienţi. Nu investitori.“

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Liceul – o instituție
A devenit cumva liceul o instituție care să-i pregătească pe adolescenții de acum în mod real pentru viață?
p 10 jpg
Greva din învățămînt. Cîteva gînduri despre solidaritate
Mie, ca părinte și om care nu plănuiește să părăsească în curînd România, greva din aceste zile îmi dă un soi speranță.
p 11 jpg
image png
Foști copii, viitori adulți
Elevii de azi, mai ales cei din mediul urban, văd traseul școlar orientat către o țintă prestabilită: facultatea.
image png
„Părinții tăi știu ce vrei să faci?”
Din adolescență îmi aduc aminte mai degrabă de cărți și de personaje decît de oameni și întîmplări.
image png
"Liceenii" și liceenii
Atunci, de ce ne purtăm acum ca și cum am fi fost? Și, mai mult, ca și cum ne e dor să fim ceea ce n-am fost?
p 13 jpg
După douăzeci de ani
La finalul anului şcolar e întotdeauna linişte.
image png
Concert pentru o școală bună
Întîmplarea asta m-a lovit, ca sabia colonelului Lawrence din proza lui Eliade, drept în creștet.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Creșteri și descreșteri
Noi, românii, avem vorba aceasta despre noi înșine, „Ce-am fost și ce-am ajuns”.
Sever jpg
Cazaban jpg
„Adame, unde ești?“ Imagini și simboluri ale căderii omului
Semnificativ foarte este faptul că Adam și Eva nu au rămas cu rezultatul artizanatului lor grăbit și ipocrit, legat de conștiința propriei vini.
Stoica jpg
Ungureanu jpg
Bătaia cea ruptă din rai
Toată această conştiinţă a violenței creează o imagine a societății românești
Popa jpg
Mărire și decădere în istoria contemporană a Rusiei
Sigur, Putin încearcă să justifice ideologic acest război, însă justificările sale sînt străvezii, inconsistente, necredibile.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
p 10 WC jpg
Eul adevărat, eul autentic, eul perfect, eul dizolvat
David Le Breton evoca tentația „evadării din sine” ca „soluție la epuizarea resimțită în urma faptului de a trebui să fii în mod constant tu însuți”.
p 11 WC jpg
Autenticitate „Made in China”
Aceste grifonări rapide pe marginea conceperii autenticității în China sînt menite să arate că aceasta depășește antiteza paradigmatică dintre original și fals.
p 12 1 jpg
Autenticitatea românească între războaie: (dez)iluzii
Ce rămîne din subcultura românească interbelică a autenticității?
p 13 jpg
Biografiile culturale ale unui tricou
Un tricou alb de bumbac este la fel de banal, la o adică, și dacă are, și dacă nu are marca Kenvelo inscripționată pe față.
Bran Castle View of Countryside (28536914551) jpg
Pledoarie pentru metisaj
Scuze, dar nimeni sau nimic nu s-a născut dintr-unul…
640px Copyright (Simple English) Wikibook header png
Lista de supraveghere a raportului 301
Grație eforturilor noastre conjugate, România a reușit, după 25 de ani, să nu mai apară pe această „listă a rușinii”.
p 13 sus M  Chivu jpg
Două mesaje de la Greenpeace România
Oare cîți dintre noi nu s-au entuziasmat în fața unei oferte de 9 euro pentru un bilet de avion?
index jpeg 5 webp
„Turiști funerari”
Oare să rămînem acasă este cel mai cuminte lucru pe care l-am putea face spre binele planetei, adică al nostru?
p 10 M  Chivu jpg
Spovedania unui globe-trotter
Dar toate aceasta înseamnă că turismul de masă nu mai poate continua ca pînă acum, ci trebuie reinventat cu inteligență și sensibilitate.

Adevarul.ro

image
De ce ne sângerează gura uneori după ce mâncăm ananas
Ananasul este o gustare răcoritoare bogată în vitaminele C și B6, printre alte beneficii dietetice, dar conține și o enzimă atât de puternică încât este folosită și în bucătărie pentru frăgezirea cărnii, relatează IFL Science.
image
Mercenarii Wagner „violează, răpesc și torturează soldații ruși”. Afirmația uluitoare a unuia dintre ofițerii lui Putin VIDEO
Locotenent-colonelul Roman Venevitin, care a fost capturat în apropierea orașului ucraineant Bakmut, a susținut că a fost torturat de mercenarii Wagner, în ciuda faptului că era de aceeași parte a războiului Rusiei .
image
Suspectul în cazul uciderii fetei de 12 ani, agresor recidivist. Și-a bătut iubita până a băgat-o în spital
Ilie Marcel Șerbiuc, bărbatul căutat pentru uciderea fetei de 12 ani, Ana Maria Constantin, și-a bătut o iubită de a băgat-o în spital. El și-a agresat și mama.

HIstoria.ro

image
Povești despre teatrul bucureștean
Iubim teatrul și ne mândrim cu actorii săi din toate generațiile. Azi aflăm povești despre teatrul bucureștean de la primele încercări, pe vremea lui Caragea Vodă, și până la apariția Teatrului Național din București.
image
Kosovo și reflectarea războaielor din această provincie în media.
Kosovo, o provincie din partea de sud a Serbiei, astăzi recunoscută doar de câteva state ca o țară de sine-stătătoare, se află de câteva decenii în prim-planul mass-mediei și constituie un subiect de interes, în principal datorită istoriei sale politice turbulente și a conflictelor care au degenera
image
Sosirea voluntarilor ardeleni la Iași (7 iunie 1917)
După eşecul campaniei din 1916, guvernul român şi Marele Stat Major, la începutul anului 1917, au început să pregătească pe teritoriul restrâns al Regatului, o amplă acţiune de refacere şi înzestrare modernă a unităţilor decimate în luptele din anul precedent.