Cititul nu e o floare la butonieră

Publicat în Dilema Veche nr. 817 din 17-23 octombrie 2019
Cititul nu e o floare la butonieră jpeg

Nu știu cum ar fi arătat viața mea fără cărți. Cum nu mai reușesc nici să-mi imaginez ce altă meserie aș fi putut să am dacă n-aș fi fost o cititoare care, la un moment dat, a început să scrie. Am cărat lăzi întregi, pline cu volume, la etajul șapte al unui bloc, apoi la patru, pe scări, pentru că nu exista lift. Sînt cele mai grele lucruri cu care te poți muta.

Încă mă impresionează bibliotecile oamenilor pe care îi vizitez și sînt în stare să petrec ore în șir în fața lor. Îi privesc uneori pe cei care călătoresc cu cîte o carte în mînă, în mijloacele de transport. Am o slăbiciune pentru un homeless pe care îl văd mereu, înfofolit, pe Magheru, cum citește, concentrat, la lumina unui bec stradal.

Au existat cîteva perioade în existența mea în care n-am reușit să citesc. Și îmi aduc aminte de ele cu groază.

Acum trei ani, cînd am început cu Svetlana Cârstean, proiectul nostru „Incubatorul de lectură“, a fost în primul rînd pentru că n-am crezut și n-am acceptat acest verdict implacabil: „Copiii de azi nu mai citesc literatură“. Am întîlnit de atunci peste 600 de copii, cu care am lucrat în București și în țară. Le-am citit texte contemporane sau clasice, despre care nu auziseră. Le-am discutat, le-am îmblînzit așa cum face Micul Prinț cu vulpea pe care o întîlnește. Puterea literaturii și a limbajului e concretă. Vizibilă. Incontestabilă. Propria narațiune crește din textele cu care te intersectezi. Se așază, se rotunjește și te ajută să vorbești despre tine.

Pentru lectură, ca pentru orice altceva, ai nevoie de antrenament. Copiii și tinerii pe care i-am cunoscut nu sînt foarte diferiți de noi. Știu multe lucruri, au acces la o lume de informații, dar au aceleași frici și nesiguranțe. Vremurile se pot schimba, dar natura umană rămîne constantă.

Mă bucur enorm că avem această experiență. Că deschidem cărți noi și vechi împreună cu ei.

După fiecare întîlnire de la „Incubatorul de lectură“, cel mai greu mă despart de privirile copiilor/tinerilor cu care interacționăm. E o energie imensă și o legătură care nu ține cont nici de distanțe și nici de timp. Nici pentru noi și nici pentru ei.

Cu Teodora Grumeza, al cărei text îl puteți citi în acest Dosar, ne-am cunoscut în vară, la Ipotești, la „Centrul Memorial Mihai Eminescu“, în tabăra de vară. La cîteva zile după ce ne-am întors, și-a făcut un blog, în care scrie despre cărți. Ne-a trimis și acest mesaj: „Duc lipsa «Incubatorului» şi abia aştept să ne revedem. Dacă nu, cred că o să mă furișez într-o valiză să vin cu dumneavoastră. Mi-a prins foarte bine experiența. Acum chiar pot citi orice fără greutate“.

Nu e ușor să reușești să faci un proiect de acest fel, pentru că toată lumea se plînge, dar prioritățile sînt mereu altele. Povestea cu cititul pare o floare la butonieră, printre multe altele, din păcate.

Dar, de fiecare dată cînd obosim sau ne pierdem speranța, recitim ce ne-au scris copiii. Ana mică a venit într-o zi la Cărturești Verona, în mansardă, și, cu fața ei serioasă, ne a zis: „O să mă țin de voi ca de coada unei pisici“. N-am uitat și mergem mai departe.

Ilustrație de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

birou ascultare securitate
Metodele horror ale Securității: tortură, reeducare și suprimarea elitelor românești
În anii 50 românii au cunoscut cea mai dură opresiune din timpul regimului comunist. Prin intermediul Securității, plină de elemente abrutizate, cei clasificați drept dușmani ai poporului, adică intelectuali, gospodari ai satelor, antreprenori au fost stâlciți în bătaie și torturați.
bebelus jpeg
De ce își schimbă bebelușii culoarea ochilor după naștere și când se stabilizează aceasta
Mulți părinți sunt surprinși să observe că ochii nou-născuților par adesea albaștri, iar treptat, în primele luni sau ani, nuanța se modifică.
Sondaj publicat de Parlamentul European  Foto Freepik com jpg
Sociolog despre paradoxul ultimului Eurobarometru: românii, îngrijorați de viitorul societății, dar optimiști în plan personal
Cei mai mulți europeni chestionați într-un sondaj realizat recent în cele 27 de state ale Uniunii Europene s-au declarat îngrijorați de securitate, instabilitate geopolitică și costul vieții, însă, în același timp, s-au arătat mai optimiști în privința vieții personale și a familiei.
Cartofi prajiti FOTO Shutterstock
Secretul cartofilor prăjiți perfect crocanți. De ce să îi prăjești de două ori
Dacă vrei să obții cartofi prăjiți crocanți ca la restaurant, metoda preferată de fast-food-uri este prăjirea dublă. Deși necesită puțin mai mult timp și atenție, rezultatul merită: un exterior aurit și crocant, cu un interior moale și pufos, exact cum îți dorești.
image png
Care este culoarea primăverii 2026. Redefinește modul în care accesoriile și hainele pot transforma un outfit obișnuit în unul memorabil.
Primăvara 2026 promite să fie mai îndrăzneață ca niciodată, iar vedeta sezonului este chartreuse, nuanța care combină galbenul și verdele într-o fuziune vibrantă, modernă și plină de personalitate.
Corina Chelaru png
Chipul nu minte niciodată? Cum poate fi „citit” istoricul emoțional al unei persoane, explică Corina Chelaru
Corina Chelaru vorbește despre „citirea chipului” ca disciplină care presupune reguli, calibrare și practică îndelungată, nu etichetare rapidă. Într-un interviu acordat „Adevărul”, ea explică ce ține de genetică și ce se modelează prin experiențele de viață.
zodii, foto shutterstock jpg
Cele două zodii care vor avea parte, în weekend, de o veste ce o să le schimbe viața cu totul
Astrologia arată că anumite perioade pot aduce schimbări majore în viața noastră, iar acest weekend este unul dintre ele. Două zodii norocoase – Leu și Scorpion – vor primi vești neașteptate care le vor transforma complet perspectiva asupra vieții.
Autostrada Sibiu Pitești Valea Oltului, Tronsonul Cornetu Tigveni  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (6) JPG
Marea provocare a Autostrăzii A1 Sibiu - Pitești. Tronsonul montan cu 50 de pasaje și un tunel de 1.7 kilometri
Cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu–Pitești a intrat într-o etapă importantă. Pe sectorul montan Cornetu–Tigveni, lucrările avansează la fundații și la ecoductul de pe Valea Oltului, în timp ce șantierul se pregătește pentru forarea Tunelului Poiana, cel mai lung al autostrăzii.
ilie radeanu moscova png
Moscova pentru o familie de români: „Instagramul e colorat, bogat, fițos și scump. Viața a devenit un coșmar”
Ilie Rădeanu și soția sa, creatorii canalului de YouTube Planeta Rădeanu, vorbesc într-unul dintre cele mai recente vloguri despre viața reală în Moscova, dincolo de imaginile atent filtrate de pe Instagram și de entuziasmul turiștilor sau al vloggerilor ocazionali.