Cititori şi "audienţe" online

Publicat în Dilema Veche nr. 148 din 24 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Da, sînem dependenţi de trafic, aşa cum o publicaţie este dependentă de tiraj sau un post radio/TV, de audienţă. O precizare însă: nu audienţa/tirajul/traficul e totul. Contează şi cui te adresezi, ce fel de public reuşeşti să atragi. Există emisiuni, site-uri şi tabloide pentru marea masă, aşa cum sînt emisiuni, site-uri sau ziare destinate unei audienţe alese pe sprînceană. Am lucrat ceva ani la revista Capital, al cărei tiraj era (şi este) de cîteva ori mai mic decît al unui tabloid. Şi totuşi, încasările publicitare la Capital ori Ziarul financiar sînt, în continuare, peste cele ale oricărei foi bulevardiere, chiar dacă SNA susţine că acestea din urmă sînt citite de peste 1.000.000 de persoane zilnic! Important este să fii lider de piaţă pe un anumit segment de audienţă. Aşa susţin firmele de publicitate şi aşa am constatat şi noi, editorii. Calitatea publicului este hotărîtoare pentru publicitatea în mass-media: dacă vrei să vinzi detergenţi, pui clipul la Surprize, surprize sau Iartă-mă, dacă vrei să vinzi ultimul tip de server sau autoturism, îl plasezi într-o publicaţie financiară. Cu alt preţ, evident. Iar HotNews.ro, potrivit datelor de audienţă furnizate de către auditorii noştri (Arbomedia Net şi Insites.be), este lider pe Internet pentru publicul care are profilul socio-demografic asemănător cu cititorii revistei Capital şi ai Ziarului financiar. Ca idee, avem, în medie, 42-45.000 de cititori unici pe zi, dintre care 92% au studii superioare. În privinţa acurateţei măsurătorilor audienţei pe Internet, în mod cert măsurătoarea e mai aproape de realitate decît "audienţele" stabilite prin sondaje. Sînt la fel de corecte precum indicatorul "număr de exempare vîndute", anunţat periodic de BRAT pentru presa tipărită. Cîţi cititori fideli are HotNews.ro? Cum definim cititorul fidel? Sînt oameni care revin de 5-6 ori pe zi, cîteva minute, pentru a nu scăpa noutăţile dintr-un anumit domeniu, cum sînt şi cititori care, din lipsă de timp, îşi rezervă sfîrşitul de săptămînă pentru a parcurge în linişte comentarii şi analize sau pentru a consulta baza de date din site. Eu cred că şi unii, şi alţii sînt fideli. Există mai multe moduri de a-i număra. Şi cele peste 12.000 de abonamente la newsletter sînt un reper. Dar, la fel de importante sînt statisticile oferite de Google Analytics, Trafic.ro şi de către propriul nostru soft. Peste 78% dintre cititori vin direct în site şi doar 16-17% prin motoarele de căutare, gen Google sau Yahoo. Restul ajunge în paginile noastre prin intermediul altor publicaţii online care ne citează. Cititorii pot consulta clasamentul celor mai citite materiale de pe HotNews.ro. Oricine poate vedea cît succes a avut unul sau altul dintre subiectele abordate de noi, oricine îşi poate compara preferinţele cu ale altora. Un reper ar fi şi emisiunea Top7.ro pe care o facem în coproducţie cu TVR2. Eu zic că e un experiment jurnalistic în premieră: subiectele sînt selectate, redactate, comentate şi completate împreună cu cititorii, pe Internet, apoi difuzate pe TVR2, în fiecare duminică, la ora 16,00. Parafrazîndu-i pe "caţavenci", am mizat pe faptul că cititorii noştri sînt mai inteligenţi decît comentatorii lor. Şi, în fond, cine sînt cititorii HotNews.ro? Sînt "tone" de biţi cu studii despre cine sînt, ce ziare citesc, la ce emisiuni se uită, ce site-uri frecventează consumatorii de informaţii online. Sînt date destul de precise, nu-i nevoie de multă imaginaţie aici. Dacă auditul nostru nu bate cîmpii, cititorii HotNews.ro sînt în marea lor majoritate tineri, dar nu foarte (peste 24 ani), locuiesc în oraşe mari, peste 30% în Capitală, au job-uri care-i ţin în office mai toată ziua, şcoliţi peste medie, cu timpul limitat, mulţi cu funcţii de conducere, reticienţi la idei gata mestecate, cîrcotaşi uneori. Au ceva bani, nu aruncă cu ei după cîini, dar îşi permit vacanţe în străinătate, autoturisme, ieşiri săptămînale în afara oraşului, unii urmăresc bursele internaţionale, mulţi, pe cele româneşti, nu pierd filmele, cărţile şi concertele care merită, puţini se duc pe stadioane, însă urmăresc competiţii sportive la TV (nu musai fotbal). Interactivitate - un punct de atracţie în plus? Interactivitatea e un cuvînt la modă, îl aud aşa des la TV că s-a tocit, e bont de-a binelea! Internetul, prin definiţie, e o reţea prin care circulă informaţie, în toate sensurile, nu poţi fi pasiv, o momîie cu mouse-ul în mînă! Publici o ştire, o fotografie sau un filmuleţ tare pe un site cît de cît frecventat şi vei vedea că apar imediat comentarii, completări, precizări pe respectivul site, alte site-uri reproduc sau citează informaţia respectivă, pe forumuri sau pe Yahoo Mesenger se comentează la greu, în mail-uri ajunge aceeaşi informaţie prin bunăvoinţa unui prieten, eventual îţi trînteşte şi un SMS sau MMS etc. Băieţii deştepţi din industria media spun că privitul la TV e un consum pasiv de informaţie, indiferent cîte SMS-uri te îmbie să trimiţi duducile agitate de pe ecran. Faceţi un sondaj printre prieteni şi veţi vedea cîţi dintre ei adorm în fotoliul din faţa televizorului şi cîţi, cu capul pe tastatura calculatorului! Mai multă independenţă pe net? Discuţia despre soarta jurnalistului în societate durează de cîteva secole. Eu cred că regulile de redactare şi difuzare a unui material de presă sînt aceleaşi, indiferent de suport: tipar, TV, radio, Internet. Ce, la apariţia televiziunii, jurnaliştii din presa scrisă, reconvertită la noul suport media, au ieşit pe sticlă în budigăi şi cu "fuck you" în gură? Avantajul unui ziar continuu, aşa cum e HotNews.ro, ar fi îmbinarea vitezei de reacţie a televiziunilor cu articolele mai aşezate, de substanţă, specifice presei scrise. Completăm, adăugăm sau corectăm din mers un subiect, de multe ori cu ajutorul cititorilor noştri. Internetul îţi oferă acest avantaj, al redactării sub ochii cititorului. Cred că presa va converge în următorii ani, materialele jurnalistice se vor prelucra în cadrul aceluiaşi trust de presă, pentru a fi difuzate concomitent pe mai multe canale (radio, TV, tipăritură, Internet, telefon mobil, iPod sau pentru alte jucării care se vor inventa). Mai cred că breasla se va profesionaliza, tot mai mulţi ziarişti tineri ştiu deja şi să redacteze texte, să înregistreze şi să prelucreze materiale audio-video, să verifice surse pe Internet, în bazele de date din întreaga lume, să editeze fotografii şi să le transmită prin Internet redacţiilor. Vremea jurnaliştilor care aruncă, din uşă, secretarului de redacţie, trei file scrise de mînă, apoi fuga la o bere, a cam trecut! Independenţa editorială faţă de grupurile de interese ţine şi de costurile de producţie. Au fost editori care au pornit cu entuziasm o publicaţie şi au constatat că au cheltuieli greu de acoperit din publicitate. Au acceptat compromisuri pentru a-şi ţine creaţia în viaţă. Nu pot judeca pe nimeni. Pot doar să afirm că o publicaţie difuzată doar pe Internet, de bună calitate, este mult mai ieftină decît un ziar pe hîrtie. Să nu mai vorbim despre cheltuielile pentru un post radio sau TV. Dacă ai din publicitate 10.000 de euro, nu poţi susţine un ziar tipărit nici măcar o lună, dar pe Internet, da. La acelaşi număr de cititori. De aici, mai multe grade de libertate, mai puţine presiuni pentru o publicaţie virtuală. Un tabloid deştept exclusiv online? Sigur că m-am gîndit! Sînt pregătit cu materiale de senzaţie pentru vremea cînd frizeriile şi cîrciumile de cartier vor avea wireless şi laptop-uri pentru toţi clienţii. a consemnat Adina POPESCU

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.