Cîte cuvinte de origine dacică avem în limba română?

Radu BORZA
Publicat în Dilema Veche nr. 601 din 19-25 august 2015
Cîte cuvinte de origine dacică avem în limba română? jpeg

O întrebare simplă, dar cu un răspuns dificil de dat. Mă rog, ar exista o variantă simpl(ist)ă: conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX-ul), nu există nici măcar unul! Nici dacă ne uităm în dicţionarele etimologice nu vom găsi prea multe. Motivul principal ar fi că lipsa izvoarelor şi credibilitatea îndoielnică a surselor indirecte fac dificilă identificarea elementelor dacice în limba română. 

Ce spune DEX-ul? 

În DEX nu este prezentat nici un etimon dacic (sau tracic). Într-un fel este o soluţie corectă, deoarece există mult prea puţine surse pentru a putea vorbi serios de cuvinte cu provenienţă dacică. În plus, DEX-ul nu este un dicţionar etimologic pentru a putea face consideraţii etimologice asupra cuvintelor. Nici măcar în timpul propagandei ceauşiste DEX-ul nu a sprijinit etimologiile mai mult sau mai puţin fanteziste cînd era vorba de limba dacă (sau tracă). 

Totuşi, există în DEX anumite şabloane care sugerează că un anume cuvînt ar putea proveni din fondul autohton. Astfel, avem: 

1) Trimiterea la limba albaneză (în DEX avem

„compară cu albanezul“). În această situaţie sînt 90 de cuvinte, majoritatea fiind candidate:

2) Etimologia necunoscută. După eliminarea cuvintelor de dată recentă mai rămîn în această situaţie 1071 de cuvinte (cu litere aldine sînt cuvintele cu o largă utilizare în limba română la care nu există o explicaţie credibilă în dicţionarele etimologice):

(a aţipi),

(plantă),

(unealtă)

(pasăre)

(în jocuri),

(însoţitor),

(fecior)

(cuţit),

(plantă),

(a se muia),

(pasăre),

ciupercă

(a striga

Nu cred că mai trebuie spus că cuvintele la care s-a descoperit un paralel albanez vechi (căci au existat şi împrumuturi mai noi între cele două limbi) au şanse mai mari să fie un element autohton (vezi criteriile de mai jos). Nu trebuie să cădem în greşeala de a considera toate cuvintele de mai sus dacice (în special cel de-al doilea grup), deoarece unele au în alte dicţionare etimologice o explicaţie plauzibilă (de exemplu,

poate fi explicat relativ satisfăcător din slavă). Sigur, nici nu trebuie să credem că toate cuvintele cărora DEX-ul le oferă o etimologie nu ar putea proveni din substrat: de exemplu, lui

i se găseşte o etimologie forţată, din latină (

), cînd de fapt are un corespondent în albaneză,

, „capete“ (pluralul lui

), care nu se poate explica prin latină. 

Care este situaţia reală? 

Informaţiile istorice referitoare la daci sau traci sînt puţine, iar textele scrise lipsesc cu desăvîrşire. Nici măcar lucrările din orbita romană nu s-au conservat: opera împăratului Traian –

– şi respectiv cea medicului Criton, însoţitorul lui Traian –

– s-au pierdut. Nici poemele scrise în limba getă de Publius Ovidius Naso în exilul său de la Tomis nu au reuşit să supravieţuiască. Singura deducţie ar fi că limba geţilor era o limbă diferită de latină. Pare stupid să trebuiască să demonstrăm asta, însă o teză tracomană bine încetăţenită susţine că latina ar fi o versiune a limbii dace.

Materiale lingvistice pe care ne putem baza sînt extrem de puţine şi se rezumă la cîteva glose de plante din tratatele medicului grec Dioscorides şi cel al Pseudo-Apuleius (57 de nume de plante transliterate în alfabetul grec), numele proprii păstrate de autorii antici sau în inscripţii (circa 2000) şi cîteva zeci de inscripţii presupuse dacice (cu caractere greceşti), dar nedescifrate. Mai ştim din

lui Strabon (VII, 3, 2) că geţii sînt un soi de traci, deci probabil şi limbile lor sînt înrudite. 

Ne încurcă şi mai tare lipsa documentelor de limba română veche (pentru comparaţie, primele texte în albaneza veche sînt din secolul IX) care ar permite o analiză comparativă şi cu limba română actuală, dar şi cu limbile vorbite în acea perioadă. Fără descoperirea de noi izvoare istorice va trebui să acceptăm faptul că nici o teorie nu va putea demonstra ştiinţific că măcar un cuvînt al limbii române ar fi de origine dacică.                        

1. DEX-ul fiind un dicţionar de uz general, nu prezintă etimologiile comparative ale mai multor autori. Din păcate, se preiau şi etimologii încetăţenite (Hasdeu, Cihac), dar fără o bază ştiinţifică, de obicei din perioada latinistă (echivalenta tracomaniei d.p.d.v. ştiinţific), cînd toate cuvintele erau efectiv modificate ca să pară că au orgine latină: „război“ a avut varianta „răzbel“ pentru a semăna cu lat.

, „nărav“ s-a transformat în „morav“ pentru a semăna cu lat.

ş.a.m.d. 

2. Am eliminat circa 100 de cuvinte care fie au intrat recent în limbă, fie defineau concepte moderne, fie prezentau sufixe/prefixe care sugerau o creaţie în interiorul limbii. 

3. Termenii de origine dacică au fost studiaţi de J. Grimm, D. Brandza, Al. Borza, D. Decev ş.a.m.d. 

4. Florica Dimitrescu et al.,

Editura Didactică şi Pedagogică, 1978, p. 66.

Radu Borza este inginer. A făcut studii doctorale în domeniul lingvisticii computaţionale. Este co-fondator al platformei dexonline.ro.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Sentință exemplară în cazul unui șofer care a dat intenționat cu mașina de lux peste mai mulți polițiști
Doi polițiști din Argeș au fost loviţi, cu intenție, de un șofer care s-a urcat la volan deși avea permisul de conducere suspendat. Bărbatul a pus în pericol viața agenților și a celor trei copii minori ai săi, aflați în mașină în momentul producerii incidentului.
image
image
A murit procurorul român cu cea mai mare vechime în magistratură. Încă era în activitate
Pavel Palcu, procurorul arădean cu cea mai mare vechime în magistratură din România a murit, astăzi, 15 aprilie, într-un centru de recuperare medicală din Bucureşti.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.