Cîtă informație dau zilnic despre mine pe net?

Valentina PAVEL
Publicat în Dilema Veche nr. 604 din 10-16 septembrie 2015
Cîtă informație dau zilnic despre mine pe net? jpeg

Probabil că, dacă ar veni un angajat de la magazinul favorit de jucării al copilului dvs. și v-ar cere să facă o copie a agendei dvs. telefonice, nu l-ați lăsa să aibă acces la ea. Dar ați verificat permisiunile de acces pe care le oferiți aplicațiilor de pe mobil?

Așa că răspunsul, pe scurt, la întrebarea din titlu ar fi: mult mai multe decît credeți.

Să luăm exemplul Waze, o aplicație de navigare pe care o puteți folosi și pentru a evita traficul. Oare de ce o asemenea aplicație ar vrea acces la evenimentele din calendar, plus la informațiile confidențiale? Este asta esențial pentru funcționarea aplicației? Sau de ce vrea să poată citi și modifica contactele din agendă? Nu merge altfel? Sau Runkeeper, care vrea să aibă acces la lista de apeluri efectuate – pentru ce anume e de folos asta unei aplicații care măsoară cîți kilometri ați alergat?

Încă un test ar fi prin Panopticlick.eff.org. Aici puteți vedea cît de unică este configurația browser-ului și cîte informații se trimit la o simplă accesare a unei pagini. Deși unele par a fi doar niște detalii tehnice, aceste informații pot spune foarte multe despre dvs. și, implicit, conduc la o serie de concluzii despre comportamentul dvs. Vizionați și seria de videoclipuri scurte Do Not Track pentru mai multe informații.

Cum controlăm mai bine datele pe care le oferim despre noi?

De obicei, cînd instalăm o aplicație nouă (vezi și cel mai recent exemplu cu Windows 10 sau cu  Bing pe telefon), apar o mulțime de informații, bucăți foarte mari de text despre care nu ne dăm seama tot timpul exact la ce se referă. Totuși, în procesul de instalare, luați o serie de decizii importante pentru interacțiunea cu aplicația și pentru protejarea intimității. De exemplu, permiteți aplicației să vă cunoască locația? Acceptați să aibă acces la cameră și microfon sau la numerele din agendă? Vreți să primiți ultimele noutăți?

De cele mai multe ori, sîntem tentați să nu fim atenți la ce scrie (cine citește termenii și condițiile?!) și pur și simplu acceptăm toate setările, ca să se termine mai repede instalarea și să putem folosi programul.

Așadar, cîteva sfaturi ar fi:

Umblați la „Setările avansate / Advanced settings”. De obicei, acolo găsiți setările mai aprofundate care vă oferă mai mult control asupra programului pe care îl folosiți.

Verificați aplicațiile și setările și de pe calculator, și de pe telefon/tabletă. Mai ales dacă aveți programe care se sincronizează pe toate dispozitivele pe care le folosiți.

Online nu mai înseamnă doar calculator sau laptop, smartphone și tabletă. Înseamnă și televizor, jucării, frigider, mașină, contor inteligent și orice alt dispozitiv cu senzori, conectat la Internet (Internet of Things).

Cum văd cîtă informație este colectată despre mine?

Un prim pas ar fi citirea politicii de confidențialitate și verificarea termenilor și condițiilor site-urilor, dispozitivelor (vezi Smart TV sau Smart Barbie) sau ale programelor/aplicațiilor pe care le instalați (vezi Windows 10 sau Facebook sau Facebook Messenger). De obicei, anumite setări sînt selectate automat, iar pentru a le dezactiva trebuie să mergeți în meniu pentru a le personaliza în funcție de preferințele și nevoile dvs.

Apoi, Lightbeam arată, prin metode interactive de vizualizare a datelor, care e relația dintre diferite site-uri, cum interacționează site-ul primar pe care îl accesați cu site-uri terțe. Cel mai evident exemplu este atunci cînd sînt butoane de social media pe o pagină sau cînd există posibilitatea de a vă conecta la contul site-ului pe care îl vizitați prin Facebook sau Google; dar, în același timp, veți descoperi și relațiile mai puțin vizibile dintre site-uri. De exemplu, hotnews.ro e legat cu tradiționalele Facebook, Google, Twitter, dar și cu site-uri precum chargeplatform.com sau avandor.com. Ce fac site-urile acestea?

Cum să fim mai atenți la setările privind confidențialitatea?

Sînt cîteva lucruri la care putem fi atenți pentru un control mai bun asupra programelor pe care le instalăm și asupra comportamentului online.

  • Selectați atent aplicațiile sau site-urile pe care le folosiți. Citiți termenii și condițiile/permisiunile de care au nevoie aplicațiile pe care le instalăm (geolocalizare, microfon, cameră, fotografii, agenda telefonică). Cu atît mai mult dacă serviciul este gratuit, fiindcă modelul de afaceri este posibil să fie bazat chiar pe vînzarea de baze de date personale.
  • Nu ziceți pe Internet ce n-ați scrie pe gard. Cînd postați informații sau comentarii pe Internet e ca și cum ați striga în gura mare în piață ca să vă audă toată lumea. Internetul este spațiu public, Facebook este spațiu public.
  • Nu puneți excesiv de multe informații despre dvs. pe Internet. Toate check-in-urile pe care le dați, toate postările în care indicați locul unde sînteți sau ce urmează să faceți pot ajunge să ricoșeze împotriva dvs. Nu exagerați cu postările, e ca și cum chiar dvs. i-ați invita pe hoți să vă jefuiască.
  • Nu presupuneți că sînteți în siguranță dacă anumite setări vin pre-bifate. Pachetul implicit nu înseamnă că acea configurare este cea mai bună pentru dvs.; de cele  mai multe ori, opțiunile deja selectate înseamnă mai multe date despre dvs. transmise și mai puțină transparență față de ceea ce se întîmplă cu datele dvs. Cine știe exact la ce se referă „avem nevoie de informațiile personale colectate pentru a îmbunătăți serviciul livrat”? Adică cum…?
  • Folosiți unelte care respectă viața privată – pentru browser, pe mobil sau pentru calculator. Există o serie de tutoriale și ghiduri care prezintă aplicații orientate către protejarea vieții private online pe care le puteți consulta. Aveți răbdare să testați aplicații în genul acesta pentru a identifica ce vi se potrivește mai bine.
  • Luați în considerare folosirea sistemelor de operare și a programelor cu licență deschisă (open source). Fiind cu licență liberă, oricine poate avea acces la codul-sursă și verifica exact cum funcționează. Pe lîngă sistemele Windows și Apple, mai există și Linux. Pe lîngă Microsoft Office, mai există și Libre Office.

Modul implicit nu ar trebui să fie „Dă-mi datele tale personale pentru a-ți oferi un serviciu”. Nu ar trebui să încurajăm acest nou model de afaceri prin a fi nepăsători față de experiența digitală și a accepta absolut tot ce ni oferă. Ar trebui să avem întotdeauna o alegere și să fim foarte conștienți de cum anume se desfășoară totul. Altfel, o să întîlnim din ce în ce mai des derapaje și va fi poate prea tîrziu să le oprim.

Ce unelte tehnice putem folosi pentru a ne proteja viața privată?

  • Folosiți motoare de căutare care nu păstrează date despre căutări. DuckDuckGo.com sau Startpage.com.
  • Folosiți browsere care nu sînt legate de firme mari deja aflate pe alte piețe din zona digitală ‒ Firefox, Abrowser sau Icecat sînt variante mai bune.
  • Folosiți plug in-uri suplimentare pentru a evita profilarea online și a bloca reclamele inutile, gen: Ghostery, Privacy Badger, Adblock Plus, Disconnect sau HTTPs everyware.
  • Pentru un chat securizat, folosiți Cryptocat pe calculator sau TextSecure ori ChatSecure.
  • Învățați să vă criptați fișierele sau întregul calculator ori telefon.
  • Folosiți doar e-mail-uri cu conținut criptat dacă trimiteți chestiuni sensibile prin e-mail.
  • Învățați să folosiți browser-ul ToR și sistemul de operare Tails pentru soluții complexe și aproape perfecte de protecție a vieții private pe Internet.

Găsiți și mai multe unelte tehnice pe Ghidul nostru de confidențialitate.

Valentina Pavel este membru al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) și lucrează în cadrul proiectului „Protecția datelor personale este un drept fundamental!”, care este finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Detalii la privacy.apti.ro. Articol licențiat prin CC BY SA 4.0.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Săteanul care a scos din pământ conducta de canalizare a unei localități cu peste 5.000 de locuitori VIDEO
Un sătean din comuna Dragotești, din județul Gorj, a scos o parte din conducta de canalizare a localității învecinate Mătăsari, care-i traversează terenul gospodăriei sale, după ce s-a judecat timp de șapte ani cu Primăria.
image
Premieră în Moldova. Modul neașteptat în care fermierii și-au adaptat culturile după schimbările climatice: „Randamentul este semnificativ”
În contextul schimbărilor climatice, fermierii români își îndreaptă atenția către culturi alternative.
image
Legende pescărești cu monștri marini pescuiți la Sfântu Gheorghe: „A prins un morun de 675 de kilograme“ VIDEO
Sfântu Gheorghe, satul de pescari din Delta Dunării, a rămas în legendă pentru sturionii care se pescuiau aici în anii ’60–’80.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.