Cît ne costă abandonul şcolar

Andreea OFIŢERU
Publicat în Dilema Veche nr. 612 din 5-11 noiembrie 2015
Cît ne costă abandonul şcolar jpeg

D e zece ani încoace, fiecare Guvern promite 6% din PIB pentru Educaţie. Pentru că nu s-a întîmplat astfel, un ministru şi-a dat demisia, iar toţi ceilalţi au promis că vor obţine mai mulţi bani pentru învăţămînt la fiecare rectificare bugetară.

Cît ne costă, în termeni reali, lipsa investiţiilor în educaţie? Are abandonul şcolar efecte directe asupra economiei? Da, spun deopotrivă sociologii şi experţii în economia educaţiei. Abandonul şcolar nu este numai o problemă socială, cum sînt cei mai mulţi dintre noi tentaţi să creadă la prima vedere. Abandonul şcolar are efecte directe în economie.

Persoanele care renunţă la şcoală sînt, de fapt, viitorii asistaţi social. Un calcul simplu, pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică, arată că a¬nual părăsesc sistemul de educaţie primar şi secundar aproximativ 40.000 de copii, 24.000 de copii din învăţămîntul primar şi 16.000 din gimnaziu. Asta înseamnă că, în ultimii 25 de ani, aproximativ un milion de români s-au aflat în această situaţie. Fără opt clase absolvite, aceste persoane nu se pot angaja niciodată cu carte de muncă pe perioadă nedeterminată. Ca urmare, ei pot fi cel mult muncitori necalificaţi. Ceea ce înseamnă că veniturile lor sînt mai mici, taxarea pe veniturile obţinute de ei e mai mică, iar în final contribuţiile la bugetul social din partea lor sînt mai mici.

Doar 10% din cei care abandonează şcoala se mai întorc

Persoanele care abandonează şcoala de timpuriu nu numai că plătesc mai puţin la buget, dar consumă din acest buget. O mare parte dintre oamenii fără şcoală ajung în grija sistemului de asistenţă socială. Datele Organizaţiei Salvaţi Copiii arată că numai o mică parte dintre cei care părăsesc şcoala, aproximativ 10%, se reîntorc la şcoală mai devreme sau mai tîrziu. Dar şi acest lucru înseamnă costuri şi finanţare pentru integrare şcolară, precum şi dificultăţi de integrare.

Economiştii spun că abandonul şcolar se poate măsura în termeni de eficienţă a muncii. Cei care părăsesc de timpuriu şcoala au, de fapt, o contribuţie redusă la formarea bunului public. În plus, la o populaţie îmbătrînită, aşa cum prevăd statisticile că va avea România, va fi din ce în ce mai greu pentru companii să găsească angajaţii potriviţi. Peste 40 de ani, aproximativ 65% din populaţia României va avea vîrste de peste 65 de ani, potrivit statisticilor Eurostat.

Prevenirea abandonului şcolar aduce costuri mai mici pentru bugetele sociale şi de sănătate. Un an în plus de şcoală creşte veniturile individului cu 8-9%, reduce riscul de a deveni şomer cu 8% şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%.

Cu cît ar creşte PIB-ul după alocarea a 6% din PIB pentru educaţie

Experţii în educaţie arată că alocarea a 6% din PIB în sistemul de educaţie ar duce la o creştere economică de aproximativ 3% anual. Asta înseamnă că, cel puţin teoretic, dacă din 2016 s-ar investi acest procent, atunci, în 2025, PIB-ul ar fi cu 9-12% mai mare decît este acum. Cu toate acestea, comparativ cu celelalte ţări europene, România are unul dintre cele mai mici procente din PIB alocate sistemului de educaţie. Anul acesta, cu tot cu fondurile europene, educaţia primeşte aproximativ 4% din PIB. Asta în timp ce în Danemarca, Portugalia, Suedia, Cipru şi Slovenia cheltuielile pentru educaţie au procente cuprinse între 6,5-7,1% din PIB.

Argumentele privind investiţia în educaţie pot continua, dar atîta vreme cît interesul nu va fi unul real, situaţia nu se va schimba. Cei 366.000 de copii cu vîrsta între 3-17 ani care în 2013 nu urmau nici o formă de învăţămînt, preşcolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional, vor rămîne în continuare pe dinafară.

O mică parte dintre ei pot fi ajutaţi de către organizaţiile neguvernamentale prin programe speciale. Organizaţia Salvaţi Copiii are un astfel de program, Festivalul Brazilor de Crăciun, în cadrul căruia se strîng fonduri pentru educaţie, prin care ajută anual 2000 de copii proveniţi din medii defavorizate. În total, în cele paisprezece ediţii, au fost strînşi trei milioane de euro, prin care au fost ajutaţi 23.260 de copii să-şi continue studiile. Anul acesta, Festivalul Brazilor de Crăciun are un start special, un Manifest pentru Dreptul la Educaţie, prin care actorii din sistem să conştientizeze care sînt problemele urgente ale sistemului. Manifestul pune pe agenda publică zece priorităţi pentru îmbunătăţirea sistemului de educaţie, printre care 6% din PIB pentru educaţia din România, acces gratuit şi universal la educaţie pentru toţi copiii, dar şi pregătire corespunzătoare pentru profesori. Educaţia trebuie susţinută prin toate canalele, deoarece de ea depinde viitorul României. O ştire de zilele trecute reamintea că, în perioada interbelică (1938-1939), statul aloca educaţiei 17,5%. Dacă atunci se putea, acum, în 2015, de ce nu e posibil?

Pentru a semna petiţia intraţi aici: http://www.petitieonline.com/manifest_pentru_dreptul_la_educatie

Andreea Ofiţeru este jurnalistă. În prezent lucrează la Organizaţia Salvaţi Copiii, unde este coordonator de comunicare.

Foto: C4C

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
O pisică gestantă a venit singură la ușa spitalului. Medicii veterinari au ajutat-o să nască VIDEO
Spitalul veterinar Arcadia Vet din Iași a avut parte de un eveniment neașteptat marți, 9 aprilie 2024. O pisică a venit la ușa așezământului medical, iar urmarea a uimit pe toată lumea.
image
Cum ar putea riposta Iranul la atacul israelian asupra consulatului său de la Damasc. Scenarii și implicații
Publicația The Conversation l-a consultat pe expertul în materie de securitate și fost oficial american în domeniul contraterorismului Javed Ali pentru a schița potențiale scenarii și implicații pentru Orientul Mijlociu al unui eventual atac iranian de represalii pe teritoriu israelian.
image
O adolescentă s-a dus la Urgențe cerând să i se facă un avort. Reacția ei după refuz a lăsat-o pe doctoriță în lacrimi
O elevă de 17 ani s-a prezentat la Urgența Spitalului Județean Suceava și a cerut să i se facă un avort. Refuzul doctoriței a dus la deznodământ neașteptat.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.