Cît mai înseamnă <i>vox populi</i> pentru politicienii români

Roberta ANASTASE
Publicat în Dilema Veche nr. 179 din 12 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În primul rînd, e din ce în ce mai greu să găseşti pe piaţă politicieni români dilematici. Poate pentru că li se pare sub demnitatea lor sau pentru că sînt prea cuprinşi de demagogie. Eu, una, prefer să mă îndoiesc constant, conştientă că un astfel de demers poate aduce şi evoluţia în gîndire. Aşa încît, ceea ce pare acum un modus operandi pentru fiecare dintre noi, şi mă refer la democraţie, poate fi de fapt un simplu pretext pentru construit iluzii politicianiste. Relaţia politician-elector pleacă de fapt de la modalitatea de abordare a democraţiei. Unii o văd doar ca pe un sistem de reguli aferente unui stat de drept minimal, alţii o văd ca pe un liant între comunităţi, societate şi stat pentru obţinerea bunăstării şi conservarea identităţii naţionale, iar alţii o folosesc propagandistic, atribuind-o misticei salvări a societăţii egalitariste. Regăsim în aceste valorizări cele trei mari tendinţe doctrinare actuale, liberalismul, conservatorismul - asumat şi de populari, şi creştin-democraţi - şi socialismul. În ce stadiu este România la 17 ani de la instalarea democraţiei ca sistem politic? Cred că referendumul din mai privind demiterea preşedintelui Băsescu semnalează în mod exact prăpastia existentă între aşteptările electoratului şi întreprinderile clasei politice (conceptul de "clasă" nu e potrivit, dar el evidenţiază mai bine distanţa dintre politicieni şi electorat, pentru că altfel primii ar fi doar o extensie a ultimilor). Nedorind a fi reducţionistă, nu pot însă să nu constat că cea mai mare parte a politicienilor nu a înţeles nimic din comportamentul electoral al românilor, nemaipunînd la socoteală că nu tratează instituţia referendumului conform semnificaţiei sale constituţionale. Altfel spus, vox populi e doar un concept teoretic pentru cei chemaţi a conduce cetatea. Agenda cetăţeanului a devenit un concept destul de golit de conţinut în România, el simbolizînd mai mult summum-ul acţiunilor cu adevărat populiste întreprinse de un Guvern sau de un partid de opoziţie. Este foarte simplu să legitimezi artificial o astfel de acţiune prin relaţionarea cu interesele populaţiei, dar e mult mai greu să şi convingi electoratul de acest fapt. Dezbaterea privind graniţa dintre două agende, una a cetăţeanului, reală, şi una confecţionată populist, ar merita să aibă mai multă pondere în România, avînd în vedere că mai mereu, în ultimul timp, politicienii sînt în măsură să primească autentice lecţii de civism din partea electoratului. Cu alte cuvinte, atunci cînd politicienii vor realiza că un electorat se reprezintă şi nu se conduce, România va fi cu adevărat un model democratic. Dar oare cum să facă un politician încît să evite acuzele de populism şi să reprezinte într-adevăr vocea poporului? România nu e Atena lui Pericle, astfel încît să putem aduna poporul în Agora şi să luăm în acest fel deciziile. Cu toate acestea, o circumscripţie de nivelul unui judeţ sau viitoarele colegii uninominale nu ar trebui să fie atît de greu de acoperit de către un politician. Un prim pas ar fi să acorde audienţe în zilele acelea care sînt trecute în calendarul Parlamentului drept activitate în circumscripţie. Nu reuşeşti astfel să iei pulsul tuturor cetăţenilor pe care trebuie să îi reprezinţi, dar îţi poţi contura o imagine ceva mai precisă decît aceea din spatele unui birou din Bucureşti. Cel mai bun exemplu de cum poţi lua pulsul naţiunii l-au dat pînă la urmă organisme media, care au organizat masive consultări populare. Nu cred într-o reţetă minune prin care politicianul să fie prin fapte reprezentantul poporului. Cred mai degrabă într-o relaţie în care politicianul este dator să asculte, iar electoratul trebuie să vorbească. Şi introduc aici un nou factor în ecuaţia politician-alegător: responsabilităţile alegătorului sau, pentru a folosi o categorie mult clamată de politicieni, ale societăţii civile. Avem în ultimii ani cîteva exemple de succes ale implicării alegătorilor în formularea politicilor publice, în exercitarea de presiune asupra politicienilor: Legea 544 privind transparenţa decizională, legea pentru combaterea violenţei în familie, votul uninominal, şi sper doar ca exemplele să se înmulţească. Experienţa bruxelleză mi-a demonstrat cît de bine cimentată este această relaţie alegător - politician la nivelul democraţiilor occidentale, nu doar din partea politicianului european, o specie diferită de confratele dîmboviţean, cît mai ales din perspectiva celui care trebuie să îşi dea votul odată la 4 ani. Fiecare europarlamentar primeşte sute de mail-uri de la oameni care reclamă problemele lor, ale grupului pe care îl reprezintă, are nenumărate întîlniri cu diferite grupuri care încearcă să îşi promoveze interesele. Cu alte cuvinte vox populi se poate auzi la Bruxelles pentru cine are urechi de auzit. E drept, din cei aproape 500 de milioane de cetăţeni europeni, o foarte mică parte ştie ce se întîmplă la Bruxelles. Dar la Bucureşti, or avea politicienii români urechi de auzit? Rămîne o dilemă pe marginea căreia putem discuta, deşi, ca de obicei, adevărul nu e nici alb, nici negru.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

1669494557875057 1XMKigNP jpg
Argentina-Mexic. Foștii campioni mondiali au jucat prost, dar au avut un jucător Messianic
Selecţionata Argentinei rămâne în cursă pentru optimile de finală ale Cupei Mondiale de fotbal din Qatar, după ce a învins echipa Mexicului cu scorul de 2-0 (0-0), sâmbătă seara, pe Lusail Stadium din Al Daayen, în Grupa C.
Bataie intre suporteri jpg
Bătaie între fanii englezi și cei galezi. Pumni, picioare și scaune folosite în ciocnire VIDEO
Două grupuri de fani, unul din Anglia, celălalt din Țara Galilor, după cum arată tricourilor pe care le purtau, s-au luat la bătaie în stațiunea spaniolă Tenerife. Meciul dintre cele două naționale va avea loc marți.
smurd masina foto shutterstock
Un șofer de 82 de ani a omorât doi pietoni, după ce, în urmă cu puțin timp, accidentase un biciclist
Un grav accident rutier a avut loc sâmbătă seara în Argeș. Doi pietoni accidentați pe DN7 au murit. Tragedia a fost provocată de un șofer în vârstă de 82 de ani, la scurt timp după ce mai provocase un accident.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.