Cît de moral este umorul?

Dan PANAET
Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Cît de moral este umorul? jpeg

Umorul nu s-a bucurat dintotdeauna de imaginea favorabilă pe care o are azi. E ştiut că Platon nu-i stima în mod deosebit pe poeţi şi nu vedea un loc pentru ei în Cetate, însă faţă de umorişti avea şi mai puţin respect. Nu-i plăcea, în primul rînd, felul în care rîsul pune stăpînire pe oameni şi-i face să-şi piardă controlul de sine. Apoi, considera că umorul tinde să fie maliţios, bazîndu-se prea mult pe ignoranţa celorlalţi, care nu-şi dau seama cît de inadecvaţi sînt. Vedem, deci, că nici măcar nu se punea problema umorului negru. Pentru Platon, lucrurile depăşeau orice limită atunci cînd ajungeai să rîzi de ridicolul altuia.

În concepţia lui Hobbes, rîsul e strîns legat de caracterul competitiv al relaţiilor dintre oameni şi apare cînd ne dăm seama brusc că le sîntem superiori altora. După standardele din zilele noastre, neajunsul care decurge de aici ar fi că umorul este nedemocratic şi agresiv. Hobbes avea însă alte motive să i se pară că rîsul nu-i în regulă. Mai exact, el considera că oamenii care rîd des sînt cam laşi, pentru că stau prea mult în preajma celor slabi şi preferă să se compare numai cu ei.

Într-o societate pentru care libertatea de exprimare este foarte importantă, aproape fetişizată, umorul nu mai are problemele amintite mai sus. Dimpotrivă, uneori comicul e acceptat, chiar binevenit, pînă şi în formele lui mai riscante, mai ofensatoare, pentru a sublinia că, în privinţa exprimării, orice este permis. Publicaţia satirică franceză Charlie Hebdo a făcut cunoscută o serie de caricaturi cu profetul Mahomed, tocmai ca reacţie la protestele pe care le stîrnise, în lumea islamică, un gest similar al unui cotidian danez.

Să însemne toate astea că umorul nu mai pune nici o problemă de ordin moral? Cel mai mare duşman pare să fie acum corectitudinea politică. Şi pe bună dreptate. Umorul tinde să fie misogin, homofob şi rasist, iar dacă ne uităm la resorturile lui interne, la mecanismul de funcţionare a unei glume, înţelegem de ce, de multe ori, rîsul nu e deloc nevinovat.

Într-o lucrare publicată în urmă cu trei ani, Matthew Hurley, Daniel Dennett şi Reginald Adams susţin că umorul are, în primul rînd, o funcţie epistemică, ajutîndu-ne să eliminăm erorile dintr-un spaţiu mental. Potrivit lor, senzaţia de veselie a fost selectată de-a lungul evoluţiei, deoarece funcţionează ca o recompensă pe care o primim atunci cînd identificăm brusc o eroare strecurată în sistemul nostru de credinţe. În lipsa unei asemenea senzaţii plăcute, oamenii ar păstra, din inerţie, asumpţiile greşite, şi ar înţelege mai greu ce se întîmplă cu ei. Cînd ne căutăm o după-amiază întreagă ochelarii şi descoperim brusc că-i avem pe nas (sau, dacă sînt de soare, ridicaţi pe frunte), întîmpinăm descoperirea cu amuzament. Hurley, Dennett şi Adams susţin că funcţia veseliei e de a ne face să acceptăm cu uşurinţă erorile, mai ales dacă ele sînt lipsite de orice valenţă negativă.

Asumpţiile greşite sînt însă identificate ca atare numai în raport cu un limbaj comun care nu este, la rîndul lui, pus sub semnul întrebării. Iar dacă acest limbaj comun conţine stereotipuri şi urme ale unor forme de oprimare, umorul ajunge să funcţioneze ca un redutabil mecanism de perpetuare a lor. Funcţia epistemică a umorului depinde deci de un limbaj contingent care nu este întotdeauna cel mai bun reper.

Desigur, într-un stat totalitar, utilitatea politică a umorului e diferită. Dacă într-o democraţie liberală simţul comun definit de limbaj se opune extinderii libertăţilor individuale, pentru a cuprinde categorii pînă atunci marginalizate, într-o dictatură el furnizează fundalul în raport cu care ies în evidenţă pretenţiile exagerate ale conducătorilor. Aşa s-ar explica, de exemplu, abundenţa de glume cu Ceauşescu „în epocă“. Umorul politic a cunoscut un succes la fel de mare şi, imediat după Revoluţia din ’89, cînd spectrul comunismului nu dispăruse complet şi direcţia în care urma să se îndrepte ţara era încă incertă. Între timp, însă, România a ieşit de pe orbita Moscovei şi a devenit parte a Occidentului. Clasa de mijloc a scăpat de frica întoarcerii comunismului şi a ajuns să aibă, în mare, liderii politici pe care îi merită. Acum, pericolul politic cel mai important îl reprezintă faptul că nu percepem ca atare, din cauza limbajului contingent pe care l-am internalizat, formele de opresiune care încă mai sînt prezente în jurul nostru. Şi, după cum am văzut, umorul nu e foarte util în această privinţă. Dacă ar mai trăi şi ar fi un adept al cauzelor progresiste, Platon ar spune probabil că umoriştii ar trebui alungaţi din Cetatea liberală ideală.

Dan Panaet este doctorand la Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti, şi jurnalist la săptămînalul Caţavencii.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.