Cît de european gîndesc şi acţionează românii în probleme de protecţie a mediului?

Uniunea Europeană a dat publicităţii, în luna martie a acestui an un studiu referitor la atitudinea cetăţenilor europeni în probleme de protecţie a mediului. E un studiu complex, care în afară de naţionalitate, a mai ţinut cont şi de categorii de vîrstă, nivel de pregătire etc. Studiul a urmărit să clarifice următoarele aspecte: atitudinea generală privind protecţia mediului, relaţia personală a cetăţenilor cu mediul, opiniile cetăţenilor privitor la politicile de protecţie a mediului şi nivelul de informare al cetăţenilor despre protecţia mediului. Astfel de studii au mai fost efectuate anterior, dar acesta e primul care cuprinde şi România, membră a Uniunii Europene numai din 2007. Concluzia studiului poate fi rezumată astfel: cetăţenii europeni acordă mare importanţă protecţiei mediului, considerată o problemă globală care are nevoie de o rezolvare integrată la nivel european şi mondial. E adevărat că această importanţă e recunoscută în primul rînd teoretic - fiindcă atunci cînd vine vorba despre practică, mai sînt destule de făcut -, dar există şi motive de optimism, în special pentru că europenii par să fie destul de bine informaţi despre problemele de protecţie a mediului. În ce priveşte poziţia de ansamblu a României între ţările europene, ea este relativ oscilantă şi, la anumite capitole, unele importante, chiar codaşă. Românii nu cred că schimbările climatice sînt importante... Studiul începe prin stabilirea cadrului general al conceptului de "protecţie a mediului". Primele asocieri pe care europenii din toate cele 27 de state ale Uniunii Europene le fac atunci cînd vine vorba despre "protecţia mediului" sînt: poluarea în mediul urban, schimbările climatice şi peisajele înverzite şi plăcute etc. Deşi în linii mari românii au opinii asemănătoare celorlalţi, există un punct important în care se deosebesc: pentru români schimbările climatice nu reprezintă o problemă importantă pe care să o asocieze cu protecţia mediului. Acest răspuns dă deja o primă indicaţie, care va fi reconfirmată pe parcursul studiului, asupra nivelului diferit de informare şi de conectare la problemele globale ale românilor faţă de ceilalţi europeni, în contextul în care problema schimbărilor climatice s-a aflat anul trecut în prim-planul dezbaterilor privind mediul, culminînd cu acordarea Premiului Nobel pentru Pace lui Al Gore şi Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbări Climatice, "pentru eforturile de a achiziţiona şi disemina cunoştinţe aprofundate despre schimbările climate datorate omului şi pentru punerea bazelor pentru măsurile necesare contracarării acestor schimbări". ...dar sînt îngrijoraţi din cauza lor! La întrebarea următoare din studiu, europenii răspund că principalele lor îngrijorări legate de mediu sînt schimbările climatice, poluarea apelor, poluarea aerului şi dezastrele provocate de om. În această privinţă românii par să corespundă cu media europeană, ceea ce din punctul de vedere al schimărilor climatice îi plasează în contradicţie cu răspunsul dat la întrebarea anterioară. Astfel de contradicţii în poziţia românilor vor mai apărea însă pe parcursul studiului. Românii sînt în fruntea listei celor care cred că protecţia mediului nu este importantă... În ce priveşte importanţa mediului în viaţa fiecărui cetăţean, România are o poziţie extrem de relevantă - este penultima din cele 27 de ţări, şi are numărul cel mai mare (8%) de respondenţi care cred că protecţia mediului nu este importantă. ...dar cred că are un efect mare asupra vieţii lor de zi cu zi! În mod surprinzător, românii se află însă exact de partea cealaltă a plutonului cînd sînt întrebaţi despre efectul problemelor de mediu asupra vieţii lor de zi cu zi: ei cred că acest efect este mare. Întrebaţi cine trebuie să poarte responsabilitatea principală - marii poluatori sau fiecare persoană în parte - românii se încadrează în tendinţa generală la nivel european, considerîndu-i pe marii poluatori ca principalii responsabili, urmaţi la relativ mică distanţă de cetăţeni luaţi individual. Trebuie totuşi remarcat că această poziţie europeană reprezintă o medie a tuturor celor 27 de state, fiindcă situaţia este inversă în jumătate din cele 15 state vechi membre ale Uniunii Europene, unde se consideră că principala responsabilitate pentru protecţia mediului revine cetăţenilor, nu marilor poluatori. Românii nu acţionează conform cu principiile protecţiei mediului... Cît priveşte comportarea propriu-zisă de zi cu zi în conformitate cu principiile protecţiei mediului, românii se află la coada listei. Întrebaţi dacă în ultima lună au făcut vreo acţiune utilă mediului (spre exemplu, dacă şi-au colectat separat deşeurile menajere, dacă au redus consumul de energie, au folosit transportul în comun în loc de automobilul personal, au cumpărat produse prietenoase faţă de mediu, au cumpărat produse locale în locul unor produse importate de la mare distanţă, şi-au achiziţionat un automobil mai eco-eficient în locul celui vechi etc.) nu mai puţin de 30% dintre români răspund cît se poate de clar că nici vorbă de aşa ceva. ...deşi sînt de acord cu ele! De remarcat însă că la nivel teoretic, românii sînt de acord cu restul europenilor că priorităţile vieţii de zi cu zi ar trebui să fie sortarea deşeurilor în vederea reciclării, reducerea consumurilor energetice şi folosirea în mai mare măsură a transportului public în locul automobilului personal. Şi în ce priveşte intenţiile de a cumpăra produse ecologice, chiar dacă acestea sînt mai scumpe, românii respectă media europeană, fiind în principiu de acord, dar avînd o diferenţă de peste 50% între intenţie şi realitate. Întrebaţi care dintre următorii factori influenţează "calitatea vieţii" - factori de mediu, economici, sociali - românii pun pe primul loc factorii economici şi pe ultimul factorii de mediu. Europa celor 27 pune şi ea în medie economicul pe primul loc, dar mediul pe al doilea. Românii consideră politicile de mediu un obstacol în calea progresului... Spre deosebire de europeni în general, majoritatea românilor consideră politicile de mediu un obstacol în calea progresului. ...şi cred că progresul se măsoară numai prin indicatori economici. În ce priveşte modul cum trebuie măsurat progresul, românii sînt penultimii pe lista celor care apreciază că trebuie luaţi în considerare atît indicatori economici, cît şi sociali şi de mediu. În schimb, sînt între primii trei în lista celor care cred că progresul se măsoară numai prin indicatori economici. Românii vor o legislaţie mai strictă, dar nu şi impunerea respectării ei! În chestiunea măsurilor prioritare care trebuie luate pentru a proteja mediul, românii sînt de acord cu măsurile situate pe prima şi a treia poziţie la nivel european - introducerea unor amenzi mai mari, respectiv oferirea de informaţii mai detaliate -, dar nu şi cu măsura situată pe locul 2 la nivel european, impunerea respectării legii. În locul acesteia din urmă, românii preferă adoptarea unei legislaţii mai stricte. Întrebaţi dacă instituţiile publice ar trebui să facă achiziţii de produse care, chiar dacă sînt mai scumpe, ajută la protecţia mediului, românii se află din nou în coada listei. Românii ar prefera ca deciziile de mediu să fie luate la nivel naţional... Românii sînt în general de acord cu restul europenilor că deciziile de mediu trebuie să fie luate împreună cu Uniunea Europeană, dar există şi un foarte mare număr de respondenţi care ar prefera ca aceste decizii să fie luate exclusiv la nivel naţional. ...deşi în caz de dezastre s-ar baza mai degrabă pe o forţă europeană decît pe una naţională de protecţie civilă! În schimb, România se află între primele ţări care îşi doresc înfiinţarea unei forţe europene de protecţie civilă, care să ajute în situaţii de dezastre naturale etc. Un aspect la care România se află pe ultimul loc este nivelul de informaţie. Domeniul în care românii par să ducă cel mai acut lipsă de informaţie e acelaşi ca şi pentru restul europenilor, adică impactul asupra sănătăţii a substanţelor chimice folosite în viaţa de zi cu zi. În timp ce majoritatea europenilor se opun folosirii organismelor modificate genetic, românii par să fie împărţiţi în două tabere aproximativ egale, pro şi contra. Românii se înscriu în media europeană în ce priveşte sursele de informare - ştirile TV, ziarele, respectiv filmele şi documentarele TV. Ca şi pentru restul europenilor, instituţiile cele mai credibile pentru români sînt asociaţiile de protecţia mediului, urmate de oamenii de ştiinţă, respectiv televiziuni. În concluzie, în mulţimea de inconsecvenţe şi de contradicţii care caracterizează răspunsurile conaţionalilor noştri, cel puţin un lucru este cert: sîntem europenii cei mai puţin informaţi în probleme de protecţie a mediului.