Cinematografia balcanică în şi dincolo de clişee

Marian ŢUŢUI
Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
Cinematografia balcanică în şi dincolo de clişee jpeg

Noţiunea de film balcanic a apărut în anii ’80, odată cu succesele la marile festivaluri ale lui Theo Angelopoulos, dar mai ales ale lui Emir Kusturica. Acesta din urmă a impus genul „etno“, adică un cinematograf cu elemente exotice, care atrag şi reuşesc treptat să definească din nou canonul apusean. Totuşi, deşi sintagma „cinematografie balcanică“ a fost din ce în ce mai folosită, asemenea unora anterioare, precum „film scandinav“ sau „cinematograf latino-american“, rareori a apărut vreo încercare de definire.

În mod logic, „cinematografia balcanică“ este o componentă a unei culturi comune. Pe de altă parte, cinematograful a fost şi rămîne, cu excepţia începutului filmelor sonore, un fenomen mai puţin naţional. În altă ordine de idei, trăsăturile comune ale filmului balcanic au fost impuse treptat de modelul filmelor occidentale despre Balcani, ca parte a percepţiei transfrontaliere, uneori justă, alteori superficială şi simplificatoare. Înainte de a avea filme importante locale şi şcoli cinematografice locale distincte au existat cîteva opere literare (Văduva veselă, Prizonierul din Zenda de Anthony Hope, Secretul de la Chimneys de Agatha Christie) şi filme despre Balcani memorabile (Crima din Orient Express, Masca lui Dimitrios şi altele după cărţile lui Eric Ambler, Topkapi, Midnight Express, Prinţul şi dansatoarea, America, America, Zorba grecul, Don’t Drink the Water al lui Woody Allen). O serie de actori (Elvira Popescu, Charles Millot, Sylva Koscina, Irene Papas, Melina Mercouri), scriitori şi scenarişti (Nikos Kazantzakis şi I.A.L. Diamond), compozitori (Manos Hadjidakis şi Mikis Theodorakis) şi chiar regizori de origine balcanică (Elia Kazan, Jean Negulescu, Henri Verneuil, Michael Cacoyannis, Costa-Gavras) au contribuit la realizarea unor filme străine despre Balcani şi, astfel, la întărirea unor clişee. Construind sau consolidînd cererea, au deschis calea spre Occident a filmelor balcanice.

Analizînd operele literare şi filmele despre Balcani, reies o serie de trăsături constante ale ţărilor şi locuitorilor din aceste ţinuturi. O parte dintre reprezentările occidentale sînt memorabile, iar unele dintre ele au reprezentat clişee preluate de alţi creatori, inclusiv din Balcani. Astfel, clima este blîndă, adesea mediteraneană (Masca lui Dimitrios, Zorba grecul), dar aspră în munţi (Aripi albe peste Serbia de Lawrence Durrell), sau iarna, cînd se produc înzăpeziri (Trenul de Stambul de Graham Greene, Crima din Orient Expres al lui Sidney Lumet). Peisajul sălbatic, înapoierea şi superstiţiile locuitorilor apar în Dracula şi în unele filme care l-au prelucrat, precum Balul vampirilor (1967, regizor Roman Polanski) şi Dracula (1992, regizor Francis Ford Coppola), în Castelul din Carpaţi sau Cat People (1942, regizor Jacques Tourneur), şi se păstrează pînă la aluziile din Harry Potter şi piatra filozofală. Pe lîngă acestea, se păstrează ritualuri arhaice şi relaţii de clan (Cavalerul din Kruja, 1940, regizor Carlo Campogalliani). În plus, există multă corupţie (Masca lui Dimitrios, Povestiri din Magrebinia de Gregor von Rezzori, Iarna decanului de Saul Bellow, Expresul de la miezul nopţii), persistă prejudecăţi bazate pe o morală tradiţională (Insula, 1989, Australia, regizor Paul Cox), se practică vînzarea copiilor (Her Moment, 1918, regizor Frank Beal), violenţa conjugală (The Woman Who Gave, 1918, regizor Kenean Buel) şi violul (A Son of Strife, 1918, regizor Paolo Trinchera, Her Moment). Călătoria în Balcani poate fi periculoasă (The Unafraid, 1915, regizor Cecil B. DeMille, Expresul de la miezul nopţii, Il carniere, 1997, regizor Maurizio Zaccaro), mai ales în timpul războiului rece (Sofia, 1948, regizor John Reinhardt, Nu beţi apa!, regizor Woody Allen), cînd unii locuitori fac parte din rezistenţa anticomunistă (Action of the Tiger, 1957, regizor Terence Young).

Istoria filmului în Balcani a confirmat existenţa unor curente naţionale (Crni film în Iugoslavia), şcoli naţionale (cinematografia greacă, şcoala de animaţie de la Zagreb, şcoala de animaţie de la Skopje etc.) şi chiar a unor genuri bine adaptate (melodrama în Turcia şi Grecia, vezi fustanela) sau specifice (filmul cu haiduci, filmul cu partizani).  

Putem recunoaşte o sensibilitate specific balcanică, una caracterizată cel puţin de vitalitate şi umor negru, generat de o percepţie oximoronică a unei realităţi pline de contraste.

Raportarea filmelor balcanice la cele despre Balcani a fost inevitabilă în contextul deficitului de imagine al naţiunilor din această regiune, al unui veritabil complex de inferioritate faţă de Occident şi al încercărilor de sincronizare cu Apusul. Regăsirea setului de imagini occidentale despre Balcani, în filmele balcanice, va confirma existenţa unor particularităţi locale, indiferent dacă acestea sînt negative, pitoreşti, transnaţionale sau nu.

Marian Ţuţui este critic de film. Director al celei de-a patra ediţii a Festivalului „Divanul degustătorilor de film şi artă culinară“, organizat în Portul Cultural Cetate.

Foto L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

profimedia 0946992606 jpg
Principalii actori geopolitici care vor face jocurile în Siria după căderea lui Assad, potrivit experților
Sirienii vor dori cu siguranță să-și traseze propriul curs politic, fără interferențe din exterior, după înlăturarea președintelui Bashar al-Assad, însă sunt șanse ca planurile lor să fie zădărnicite de ambițiile geopolitice ale țărilor vecine lor, care au deja un punct de sprijin în țară.
farul fcsb jpg
dresaj caini   foto pixabay jpg
Câinii pot comunica prin apăsarea butoanelor? Ce au descoperit cercetătorii care au urmărit comportamentul a mii de exemplare
Comportamentul câtorva mii de câini, ale căror apăsări de butoane au fost înregistrate folosind o aplicație, a fost urmărit de cercetători, ajungându-se la concluzia că animalele înțeleg semnificația cuvintelor utilizate mai frecvent pe aceste plăci de sunet, scrie The Washington Post.
image png
Igor Cuciuc a primit un semn din „lumea de dincolo”. Crede că vine din partea fiicei sale decedate, Andreea
Igor Cuciuc nu-și poate reveni în urma morții fiicei sale, Andreea. Tânăra în vârstă de 17 ani s-a stins vulgerător din viață în timp ce se afla la petrecerea de la Balul Bobocilor. Părinții ei încă nu pot accepta moartea sa și zilnic postează diverse mesaje pe rețelele de socializare.
Fly Project  photo credit Ramona Murgu(1) jpg
INTERVIU Tudor Ionescu – Fly Project: „Al doilea album l-am înregistrat într-o garsonieră plină de mucegai“ FOTO
Muzica nu a lipsit niciodată din viața lui Tudor Ionescu, însă, când era mic, fiecare membru al familiei îi vedea un alt viitor decât cel de artist.
irinel columbeanu jpg
Orgiile pe care le organiza Irinel Columbeanu la vila de la Izvorani, povestite de o vedetă TV: „Era Hugh Hefner de România!”
Acesta a vorbit de perioada de glorie a lui Irinel, când acesta o avea iubită pe Anna Lesko.
erotica 4512433 1280 jpg
Planul elaborat pe care un bărbat l-a pus la cale pentru a fugi cu amanta. Și-a înscenat moartea, dar a avut parte de o surpriză
Un bărbat din Statele Unite a pus la cale un plan care ar putea părea demn de un scenariu de film: și-a înscenat moartea pentru a fugi cu amanta, lăsând în urma sa o operațiune de căutare masivă și o întreagă familie îngrijorată.
FOTO IPJ Alba
Jandarmii au intervenit pentru deblocarea unei mașini din nămeți. În vehicul se afla și un copil
Jandarmii din Alba au deblocat din nămeţi, duminică seara, o maşină în care se aflau doi adulţi şi un copil în vârstă de doi ani. Ei au povestit jandarmilor că se întorceau de la ski şi s-au rătăcit, iar apoi au rămas blocaţi în stratul gros de zăpadă din zonă.
Schengen shutterstock 8 jpg
Cu cât ar putea să crească PIB-ul României după aderarea la spațiul Schengen. Principalii beneficiari în următorul deceniu
Aderarea României la spaţiul Schengen poate genera o creştere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, cu beneficii ce se vor resimti pe parcursul următorilor 10 ani, arată un comunciat al asociaţiei patronale RESTO Constanţa.