Cine sînt protestatarii ucrainenilor?

Angela GRĂMADĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 521 din 6-12 februarie 2014
Cine sînt protestatarii ucrainenilor? jpeg

Chiar de la început, în Piaţa Independenţei (Maidan Nezalejnosti) au ieşit elita intelectuală şi reprezentanţii partidelor aflate în opoziţie. Ambele tabere protestau, însă fără să-şi unească vocile. După ce „au mîncat bătaie“ de la forţele de ordine (şi unii, şi ceilalţi), au decis să îşi unifice eforturile. Au făcut acest pas nu pentru semnarea Acordului de Asociere la UE, ci mai degrabă din raţionamente de politică internă. După bătăile la care au fost supuşi protestatarii (30 noiembrie 2013), partea cu „Euro“ a protestelor a rămas mai mult un simbol pentru actualul „Euromaidan“.

Iată pe cine putem să găsim în stradă la Kiev:

Elita intelectuală, adică oameni de ştiinţă, studenţi, reprezentanţi ai societăţii civile, veterani ai războiului din Afganistan. Acum sînt susţinuţi material de către liderii opoziţiei şi oligarhi, care le asigură alimente, medicamente şi alte lucruri de primă necesitate;

Partidele de opoziţie: Batkivshchyna (cel mai mare partid aflat în opoziţie), UDAR (surpriza plăcută, dar neexperimentată, a alegerilor legislative din octombrie 2012), Svoboda (surpriza neplăcută a alegerilor din octombrie 2012);

Tituşki, ultraşii;

Berkuţii – forţele de ordine.

Elita intelectuală nu necesită o prea mare descriere. Ea este cam aceeaşi peste tot în lume: oameni de ştiinţă, scriitori, artişti, actori, jurnalişti, activişti etc.

Partidele care au ieşit în stradă sînt forţele politice care au reuşit să depăşească pragul electoral la alegerile parlamentare din octombrie 2012. Ele au semnat un Acord prin care se obligă să respecte un vot unitar, în cazul în care sînt supuse dezbaterilor parlamentare probleme pe care le consideră importante pentru viitorul statului ucrainean.

Partidele de pe Maidan:

Batkivshchyna – este un partid de centru, fondat în anul 1999 (în enlgeză All-Ukrainian Union „Fatherland“). De-a lungul timpului, mai multe formaţiuni politice au aderat la Batkivshchyna, care este condus de Iulia Timoşenko. Arseny Yatseniuk conduce partidul în lipsa şefei acestuia. Este partidul care poate să genereze cele mai multe nume pentru funcţii-cheie, în eventualitatea schimbării actualei guvernări.

UDAR-ul lui Vitaliy Klychko (în engleză Ukrainian Democratic Alliance for Reforms, de aici şi acronimul, care înseamnă „lovitură“) – o formaţiune politică apărută relativ recent şi care s-a reorganizat din Nova Krayna (în ucraineană „Statul Nou“), în anul 2010. Din statut şi alte documente ale acestei formaţiuni politice nu reiese prea bine care este poziţionarea formaţiunii pe eşichierul politic. Găsim menţionate, însă, de mai multe ori: „politici sociale“, orientări sociale. Sigur nu sînt de stînga. Aparenţele ne sugerează că trebuie să-i acceptăm ca fiind de centru-dreapta. Este un partid cu un lider charismatic, dar neexperimentat – cunoscutul boxer Vitaliy Klitschko.

Svoboda (Vseukrayinske obyednannia „Svoboda“), adică Libertate, în engleză – Ukrainian nationalist political party. A apărut în anul 1991 ca Partidul Social-Naţional al Ucrainei. Sînt naţionaliştii ucraineni, care se poziţionează în zona de dreapta a scenei politice. Sînt blamaţi şi consideraţi a fi extremişti de dreapta. Militează pentru limba şi identitatea ucraineană diferită de cea rusească. Nu sînt împotriva integrării europene, dar au anumite reţineri. Liderul este Oleh Tyahnybok. Pe el şi l-ar fi dorit Victok Ianucovici ca adversar în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

Tituşki – sînt tineri care au o pregătire sportivă bună. Loiali actualei guvernări, ei sînt cei care încearcă să destabilizeze protestele, provocînd ciocniri violente între populaţia paşnică şi forţele de ordine, acolo unde se manifestă activitate civică proactivă. Acţionează doar în grup.

Berkut – unităţi speciale ale miliţiei ucrainene, subordonate Ministerului Afacerilor Interne. În Federaţia Rusă le identificăm sub numele OMON.

Foto: C. Ghinea

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Tunelul Robești  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (6) jpg
2026, anul primelor mari tuneluri de autostradă. Lucrările care duc infrastructura României la un nou nivel
După 12 ani de la inaugurarea singurului tunel de autostradă din România, mai multe astfel de lucrări spectaculoase ar putea fi finalizate în 2026, deși unele dintre segmentele de autostradă pe care au fost proiectate sunt încă la început.
Rusi care se plimba in Piata Rosie din Moscova Rusia FOTO Shutterstock
Rusia se confruntă cu un val de nemulțumire internă. Care e reacția Kremlinului?
La patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia pare să intre într-o nouă fază de tensiune internă, marcată de nemulțumiri tot mai vizibile în rândul populației.
Sorin Grindeanu  Ilie Bolojan Foto Mediafax (2) jpg
Săptămână de foc pe scena politică. Politolog: „Există probabilitatea foarte mare să ne îndreptăm spre o criză constituțională”
Criza guvernamentală declanșată de decizia PSD de a retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan (PNL) continuă.
Luna Plina, foto Shutterstock jpg
NASA va testa focul pe Lună pentru a înțelege cum se propagă incendiile în condiții de gravitație redusă
În următoarele luni, NASA urmează să desfășoare un experiment neobișnuit: aprinderea controlată a unor materiale pe suprafața Lunii.
Stațiunea Căciulata Călimănești Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (19) JPG
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele mai circulate defileuri din România, căutat de turiști pentru stațiunile, monumentele naturii și vestigiile sale istorice.
Abuli Fortress 1 jpg
Civilizație misterioasă descoperită la aproape 3.000 de metri altitudine. Ce ascund Munții Caucaz și cetățile „uriașilor” de pe creste
Cercetătorii au descoperit recent, în Munții Caucaz, vestigiile unei civilizații străvechi misterioase. Este vorba despre fortărețe masive, cu ziduri impresionante, dar și despre așezări și cimitire care aparțineau unor comunități ce trăiau la altitudini de peste 1.500 de metri.
image png
27 aprilie: Ziua în care a murit marele cărturar Ion Heliade Rădulescu
În istorie, ziua de 27 aprilie mai este cunoscută ca fiind data morții scriitorului Ion Heliade Rădulescu, dar și pentru arestarea lui Benito Mussolini, și a liderului comunist Lucrețiu Pătrășcanu.
liviu moraru, legumicultor olt   foto alina mitran jpg
Agricultură în România după 9 ani de experiență în Anglia. „Găseau ce să facă cu căpșuna: șampoane, săpunuri, o exportau”
Un oltean care a muncit 9 ani în ferme din Anglia caută încă soluția pentru a face agricultură pe baze moderne în țara lui. Și-a dezvoltat exploatația alături de părinții săi, produsele ajungând în piețe din Ardeal.
dinamo fb jpg