Cine ┼či cum ne informeaz─â?

Publicat în Dilema Veche nr. 426 din 12-18 aprilie 2012
Cine ┼či cum ne informeaz─â? jpeg

- argument -

Consum─âm, zilnic, produse mass-media. Presa scris─â, Radio, TV sau Internet. Zilnic ne l─âs─âm invada┼úi de zeci de informa┼úii ale lumii ├«n care tr─âim. Cum ne afecteaz─â ├«ns─â calitatea acestor informa┼úii ┼či c├«t de precis reflect─â ele realitatea din jurul nostru?

P├«n─â ├«n 1989, singura televiziune din Rom├ónia era cea de stat, care avea dou─â posturi, canalul 2 fiind ├«ns─â suprimat ├«n 1985, din motive de economie. Din acelea┼či motive, unicul canal al Televiziunii emitea doar trei ore pe zi, majoritatea emisiunilor fiind de fapt o ne├«ncetat─â propagand─â de partid. Filmele erau rare ┼či fragmentate. Rom├ónii ajunseser─â chiar s─â-┼či ├«ncropeasc─â antene (bine├«n┼úeles, ilegale) pentru a putea prinde posturi str─âine (care apar┼úineau de obicei vecinilor bulgari, ru┼či sau s├«rbi ÔÇô se spune c─â mul┼úi rom├óni ajunseser─â astfel s─â ├«nve┼úe s─â vorbeasc─â bulg─âre┼čte). Ziarele, ┼či ele, erau pu┼úine ┼či aproape inutile, abonamentele, voiai nu voiai, era mai bine s─â le pl─âte┼čti, de┼či articolele p─âreau toate la fel, o ve┼čnic─â laud─â adus─â partidului. Pe scurt, presa din Rom├ónia comunist─â era un surogat al unei mass-media autentice, ┼či nicidecum o surs─â de informare obiectiv─â ┼či de ├«ncredere.

A venit ├«ns─â Revolu┼úia din 1989. Presa scris─â devine aproape un drog. Primele edi┼úii ale ziarelor libere erau v├«ndute direct din camioanele ├«n care erau transportate ┼či nici nu mai ajungeau pe tarabele v├«nz─âtorilor de ziare. Ca s─â nu le rateze, oamenii st─âteau de diminea┼ú─â la cozi ├«n locurile unde ┼čtiau c─â vor sosi camioanele. Primii ani de libertate au ├«nsemnat de altfel un boom al presei scrise. Pe l├«ng─â ziarele de tradi┼úie, Rom├ónia liber─â, Adev─ârul (fost Sc├«nteia) sau Tineretul liber (fost Sc├«nteia tineretului), au ap─ârut zeci de alte publica┼úii, unele cu o durat─â de via┼ú─â scurt─â, de c├«teva luni, altele care au rezistat ├«n timp, exist├«nd ┼či azi. Pe l├«ng─â ziari┼čtii consacra┼úi, care aveau pentru prima oar─â ┼čansa de a-┼či face meseria a┼ča cum nu visaser─â vreodat─â, au ap─ârut mul┼úi tineri (cererea fiind foarte mare, ├«n anii ÔÇÖ90 ├«n pres─â s-au f─âcut angaj─âri pe band─â rulant─â). Num─ârul mare de cititori era explicabil at├«t prin dorin┼úa de informare, c├«t ┼či prin confirmarea libert─â┼úii abia dob├«ndite, ├«nt─ârit─â o dat─â ├«n plus prin cuv├«ntul tip─ârit. Un fel de dovad─â ÔÇô negru pe alb.

Explozia presei scrise a ├«nceput ├«ns─â s─â se tempereze odat─â cu apari┼úia primelor televiziuni comerciale. Cea dint├«i care a dat tonul a fost TV SOTI (Societatea pentru o Televiziune Independent─â), care a fost de altfel ┼či rampa de lansare a multor jurnali┼čti din genera┼úia t├«n─âr─â. Emisia ├«ncepea dup─â orele 23, pe frecven┼úa canalului TVR 2, reintrodus ├«n grila TVR cu un an mai devreme, ├«n 1990. Dup─â SOTI au urmat, tot ├«n anii ÔÇÖ90, Antena 1 (1993), Tele 7 ABC (1994), PRO TV (1995), Prima TV (1997). Dup─â care, calea pentru televiziuni fiind mai mult dec├«t b─ât─âtorit─â, au ap─ârut zeci de posturi.

├Än ceea ce prive┼čte posturile de radio, primul post privat lansat dup─â pr─âbu┼čirea comunismului a fost UniFun Radio (1990), urmat ├«n acela┼či an de Contact ┼či Vox T, pentru ca, spre finalul anului, s─â apar─â ┼či primul post de ┼čtiri, Radio Delta RFI.

Pe acest teren virgin, ├«nsetat de mass-media, at├«t presa scris─â, c├«t ┼či audiovizualul au avut teren propice pentru a se dezvolta. Num─ârul mare de consumatori de pres─â de la noi fiind un motiv ├«n plus pentru a se profesionaliza ┼či a oferi ceva de calitate. Bine├«n┼úeles, nevoia de audien┼ú─â (legat─â direct propor┼úional de finan┼ú─âri) a avut de ales. Rating prin calitate ÔÇô care ├«ns─â cost─â ┼či timp, ┼či bani, sau prin tabloid ÔÇô mahalaua fiind la ├«ndem├«na oricui.

Cine ce a ales ┼či, ├«n urma acestei decizii, unde ne situ─âm noi ÔÇô publicul consumator?

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.