Cine pe cine salvează

Valentin UBAN
Publicat în Dilema Veche nr. 243 din 9 Oct 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Sîntem asaltaţi zilnic de relatări despre evenimente dintre cele mai catastrofale: inundaţii, incendii, explozii, cutremure şi cîte altele. Ştirile încep şi se termină cu accidente pe şosele, clădiri prăbuşite, case incendiate, localităţi inundate. Cine intervine în cazul acestor calamităţi şi cine ne apără de asemenea evenimente? Vorbind din punctul de vedere al autorităţilor, putem spune că lucrurile sînt bine reglementate. România dispune de un cadru legislativ bine structurat atît în privinţa instituţiilor care asigură intervenţia în situaţii de urgenţă, cît şi referitor la administrarea acestor situaţii. Salvarea, poliţia, pompierii, jandarmii ş.c.l. sînt tot atîtea instituţii menite să acorde asistenţa şi sprijinul necesar celor aflaţi în pericol. Mai mult, acest cadru legal este armonizat cu legislaţia Uniunii Europene şi cuprinde normative noi, adaptate necesităţilor contemporane. În plus, statul a manifestat, în ultimii ani, o preocupare constantă pentru a asigura o cît mai bună intervenţie în cazul unor asemenea evenimente. În decembrie se împlinesc patru ani de cînd reforma instituţională a reunit Pompierii cu Protecţia civilă, formînd ceea ce se cunoaşte sub denumirea de Inspectorate pentru Situaţii de Urgenţă. Acestea au fost profesionalizate (ca să folosim termenul oficial), militarii în termen fiind înlocuiţi cu subofiţeri profesionişti, specializaţi în diverse tipuri de urgenţe. S-au dezvoltat, cu bune rezultate, echipe de intervenţie la accidente - SMURD, care asigură descarcerarea răniţilor şi primul-ajutor medical pînă la sosirea ambulanţei -, echipe de scafandri, de salvare de la adîncime sau înălţime ş.a.m.d. Astăzi, pompierii militari intervin nu numai în situaţii cum ar fi incendiile, ci şi inundaţiile, accidentele, descarcerările, alunecările de teren - în general, la tot ceea ce înseamnă salvarea bunurilor şi a persoanelor. Mai exact, legea spune "salvarea vieţii, a bunurilor şi a mediului". Este în derulare procesul de completare, înnoire şi diversificare a dotării cu echipamente şi utilaje necesare diverselor tipuri de intervenţii. În derulare spun, pentru că aceste echipamente sînt scumpe, iar bugetele, în România, nu sînt niciodată suficiente. Eforturi au fost făcute şi în alte direcţii. A intrat în funcţiune, de ani buni şi cu rezultate şi mai bune, numărul unic de telefon pentru urgenţe - 112, care recepţionează toate apelurile de ajutor, pe care le direcţionează, în funcţie de natura lor, spre ambulanţă, poliţie, pompieri etc. Ce să mai spun? În România există o semnificativă activitate de prevenire atît a incendiilor, cît şi a altor categorii de calamităţi. Inspecţiile de prevenire desfăşoară o laborioasă muncă de prevenţie pentru toate tipurile de riscuri. Între acestea există o complexă colaborare: interdisciplinară, interministerială, interinstituţională. Poţi reduce riscul de incendiu sau de inundaţie, dar nu poţi reduce riscul de seism. Însă poţi să te pregăteşti să reduci numărul victimelor sau mărimea pagubelor. Statisticile europene, de exemplu, arată că România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de incendii la mia de locuitori, situaţie mult mai bună decît în multe state dezvoltate economic. Uite că sîntem şi noi pe primul loc la ceva şi în sens pozitiv. Iar lumea ştie asta şi simte că este protejată în cazul unei urgenţe. Dovadă, sondajele. Conform unui recent studiu internaţional al GfK Research, serviciile de pompieri din România beneficiază de încrederea a 94% dintre cetăţeni, situîndu-se, din nou, pe primul loc în preferinţele populaţiei. Remarcabil, putem spune, avînd în vedere că puţine instituţii în România de azi mai beneficiază de asemenea credibilitate! Reacţia celor în cauză a fost cît se poate de promptă: "Pompierii sînt apreciaţi datorită misiunilor complexe cărora trebuie să le facă faţă; cetăţenii sînt primii beneficiari ai profesionalismului lor, iar aceste rezultate încununează eforturile şi onestitatea de care ne străduim să dăm dovadă" - declara reprezentantul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, după publicarea rezultatelor. Şi iată cum, una peste alta, s-ar părea că stăm şi noi bine la ceva. Dar, din păcate, nu e chiar aşa. Pentru că problema, aici în "ţărişoara noastră", se află în altă parte. Şi anume, la beneficiar. Adică la cetăţean. Românul îşi doreşte, din ce în ce mai mult, ca Statul să aibă grijă de el. Dacă arde, să vină pompierii să stingă focul. Dacă ninge, să iasă Primăria să cureţe zăpada. Dacă plouă, să vină ăştia cu bărcile. Dacă... Dar şi dacă noi, cetăţenii, am fi mai atenţi de pericolele la care ne expunem, dacă ne-am asigura casa împotriva calamităţilor, dacă am fi mai atenţi la propria siguranţă, poate ar fi mai puţine accidente, mai puţine pagube, mai puţine victime. Experienţa altor ţări europene arată că acolo unde societatea şi-a înţeles mai bine rosturile, securitatea cetăţeanului porneşte chiar din mijlocul comunităţii. Anglia şi-a dezvoltat, odată cu societatea industrială, sistemul de asigurări şi, de aici, un întreg mecanism de autoapărare. Germania a construit, de-a lungul timpului, un întreg corp de voluntari gata să intrevină în situaţii de urgenţă, potrivit pregătirii şi antrenamentelor la care participă. Franţa a organizat un vast sistem instituţional al securităţii civile, acoperind tot mai mult riscurile cotidiene. Şi instituţiile româneşti s-au dezvoltat, modernizat şi adaptat la necesităţile de zi cu zi. Dar nu s-au modernizat şi cetăţenii. Noi am rămas, în mare parte, doritori de asistenţă. Pasivi. Aşteptînd ca autorităţile să facă şi să dreagă. Am trecut de o vară caniculară, în care zilnic, la ştiri, am văzut cîmpuri incendiate, de unde focul s-a întins şi a distrus case ale unor oameni nevinovaţi. Victime ale unor inconştienţi care au aprins, voluntar sau nu, focuri criminale. An de an apele inundă şi distrug gospodării ale unor familii care şi-au construit casele în zone inundabile. Cine este de vină: apa sau cei care i-au ocupat teritoriul? Dacă ne facem casa pe un vulcan e foarte probabil ca la un moment dat să ne trezim cu ea arzînd. Tot ştirile ne anunţă săptămînal despre explozii care distrug imobile şi, odată cu ele, vieţi omeneşti. Rezultat al proastei construcţii sau a proastei utilizări sau a orice altceva. Cine este de vină? Şi cine ar trebui să ne ferească de astfel de accidente? Cred că fiecare dintre noi are instinctul firesc al autoapărării. Doar că el ar trebui poate să se traducă şi în fapte şi gesturi concrete, care să ne pună, pe fiecare dintre noi, la adăpost de evenimente nedorite. Şi atunci am ajunge la situaţia în care am avea tot mai puţină nevoie de ajutor, de asistenţă de urgenţă, de noroc şi... "Doamne fereşte!". Fiecare gest, al fiecăruia dintre noi, contează. Pentru ca, zi de zi, fiecare dintre noi să-şi prelungească viaţa cu încă puţin...

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

farul fcsb jpg
dresaj caini   foto pixabay jpg
Câinii pot comunica prin apăsarea butoanelor? Ce au descoperit cercetătorii care au urmărit comportamentul a mii de exemplare
Comportamentul câtorva mii de câini, ale căror apăsări de butoane au fost înregistrate folosind o aplicație, a fost urmărit de cercetători, ajungându-se la concluzia că animalele înțeleg semnificația cuvintelor utilizate mai frecvent pe aceste plăci de sunet, scrie The Washington Post.
image png
Igor Cuciuc a primit un semn din „lumea de dincolo”. Crede că vine din partea fiicei sale decedate, Andreea
Igor Cuciuc nu-și poate reveni în urma morții fiicei sale, Andreea. Tânăra în vârstă de 17 ani s-a stins vulgerător din viață în timp ce se afla la petrecerea de la Balul Bobocilor. Părinții ei încă nu pot accepta moartea sa și zilnic postează diverse mesaje pe rețelele de socializare.
Fly Project  photo credit Ramona Murgu(1) jpg
INTERVIU Tudor Ionescu – Fly Project: „Al doilea album l-am înregistrat într-o garsonieră plină de mucegai“ FOTO
Muzica nu a lipsit niciodată din viața lui Tudor Ionescu, însă, când era mic, fiecare membru al familiei îi vedea un alt viitor decât cel de artist.
irinel columbeanu jpg
Orgiile pe care le organiza Irinel Columbeanu la vila de la Izvorani, povestite de o vedetă TV: „Era Hugh Hefner de România!”
Acesta a vorbit de perioada de glorie a lui Irinel, când acesta o avea iubită pe Anna Lesko.
erotica 4512433 1280 jpg
Planul elaborat pe care un bărbat l-a pus la cale pentru a fugi cu amanta. Și-a înscenat moartea, dar a avut parte de o surpriză
Un bărbat din Statele Unite a pus la cale un plan care ar putea părea demn de un scenariu de film: și-a înscenat moartea pentru a fugi cu amanta, lăsând în urma sa o operațiune de căutare masivă și o întreagă familie îngrijorată.
FOTO IPJ Alba
Jandarmii au intervenit pentru deblocarea unei mașini din nămeți. În vehicul se afla și un copil
Jandarmii din Alba au deblocat din nămeţi, duminică seara, o maşină în care se aflau doi adulţi şi un copil în vârstă de doi ani. Ei au povestit jandarmilor că se întorceau de la ski şi s-au rătăcit, iar apoi au rămas blocaţi în stratul gros de zăpadă din zonă.
Schengen shutterstock 8 jpg
Cu cât ar putea să crească PIB-ul României după aderarea la spațiul Schengen. Principalii beneficiari în următorul deceniu
Aderarea României la spaţiul Schengen poate genera o creştere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, cu beneficii ce se vor resimti pe parcursul următorilor 10 ani, arată un comunciat al asociaţiei patronale RESTO Constanţa.
ianis hagi rangers profimedia jpg