Cine n-are calculator să-şi cumpere?!
În vizită ca la muzeu, în zona de electronice a unui hipermarket, mi-a venit brusc în minte imaginea telefonului "optzecist" al mamei, aşezat cu grijă pe o măsuţă cu multe mileuri croşetate. Cine se gîndea atunci, înainte de '89, cînd era un vis să poţi măcar obţine un număr de telefon la cuplaj cu vecinul, că vom trăi ziua în care... telefonul va fi orice altceva decît un simplu obiect "vorbitor". Că va fi calculator, alarmă, agendă, calendar, player MP3 şi video, că va avea jocuri, semnătură electronică, cameră foto. Ia mai ziceţi ce altceva mai face telefonul dvs.? Cine se gîndea că reflexul rotirii acelui cadran cu cifre (care producea bătături pe arătător) va fi înlocuit cu mult mai cochetul F5 pentru send and receive la e-mail, start pentru un mic joc on-line cu prietenii, create new document pentru a începe un nou plan de afaceri, import picture pentru a realiza un pliant de prezentare, search pentru a afla de pe Internet noutăţi. Mulţi avem propriul site pentru că banalele cărţi de vizită nu mai par suficiente într-o lume în care copy şi paste sînt activităţi atît de curente încît ajungem să ne dorim ca prin ele să facem plinul de benzină la maşină, să preluăm cursurile de la facultate, să comandăm masa din pauza de prînz şi, în principiu, să rezolvăm orice altă problemă care presupune ridicarea de pe scaun şi deplasarea. Milioane de persoane din această lume sînt dependente de accesul la computer şi Internet. Fără ele ne simţim ca şi cum am fi lipsiţi de libertate. Devenim irascibili, nervoşi, agitaţi. Computerul a devenit un instrument aproape intim, obligatoriu, indispensabil. În plus, un suport din ce în ce mai constant pentru creaţia artistică. Însă nici un logaritm care se bazează pe simple combinaţii, fie ele şi aleatorii, nu poate avea ca rezultat arta - ineditul, detaliul surprinzător, revoluţia gusturilor stătute, a tiparelor. Există şi un "revers al medaliei", oameni care se desprind cu greu de mijloacele clasice de comunicare şi receptare. Ce se va întîmpla cu imaginea copertelor, cu foşnetul paginilor sau cu adnotările de pe marginea foii, cu sălile de cinema în care filmul este într-adevăr o experienţă sau cu fascinaţia formaţiilor şi a stilurilor muzicale din "carcasele de plastic"? Calculatorul nu este, pînă la urmă, decît... o cutie din care ies zgomote ciudate, la care primeşti şi un "fel" de televizor. O cutie (cu tot ceea ce presupune ea) de care începem să ne simţim tot mai legaţi. Oare ce ar trebui scris pe ea? Utilizarea frecventă a computerului şi a Internet-ului dăunează grav sănătăţii sau Nici o zi fără acces la calculator şi conectare la Internet? (R. P.)
