Cine este, de fapt, pre┼čedintele SUA?

15 decembrie 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Alegerea lui Barack Obama ca pre┼čedinte al Statelor Unite a st├«rnit mari a┼čtept─âri ├«n toat─â lumea, ├«n special ├«n Europa. O ├«ntreag─â "retoric─â a schimb─ârii" s-a desf─â┼čurat ├«n paginile ziarelor ┼či revistelor, iar idealismul pre┼čedintelui ales pare s─â-i fi molipsit pe mul┼úi comentatori. ÔŚĆ "Intr─âm ast─âzi ├«n secolul XXI. Americanii, ┼či o dat─â cu ei lumea ├«ntreag─â, l-au votat pe Obama. America este ├«n acord cu lumea sau mai degrab─â lumea este ├«n acord cu Statele Unite ale Americii. Noi, ceilal┼úi, suporteri f─âr─â drept de vot (eventual cu un drept de vot moral), s├«ntem azi al─âturi de poporul american. Acest popor c─âruia lumea i-a ├«ntors spatele ├«n ultimii opt ani a demonstrat ├«nc─â o dat─â c─â este capabil de m─âre┼úie. Adev─âratul strike realizat de mareea de aleg─âtori americani ne arat─â c─â lumea ia calea unui viitor diferit. Reconcilierea simbolic─â a Americii cu sine ├«ns─â┼či ┼či cu lumea ├«nseamn─â c─â umanitatea este mai preg─âtit─â s─â intre ├«n lumea post-rasial─â." (Archippe Yepmou, vicepre┼čedinte al Comitetului francez pentru sus┼úinerea lui Barack Obama, ├«n L├ó┬Ç┬ÖExpress, 5 noiembrie 2008) ÔŚĆ "Rela┼úiile dintre America ┼či Europa vor fi fructuoase, dac─â visul va cre┼čte ├«n ┼ú─ârile noastre, lu├«nd ca exemplu catharsis-ul american, dar ┼či munca p─ârin┼úilor no┼čtri fondatori. Uniunea European─â se g├«nde┼čte de mai mult─â vreme la atitudinea fa┼ú─â de declin. For┼úa dreptului care prevaleaz─â asupra dreptului for┼úei este unul dintre fundamentele Europei. Nebunia grandorii a f─âcut ca noi, europenii, s─â cunoa┼čtem mai multe dezastre dec├«t americanii. Obama cunoa┼čte pu┼úin Europa, deci ini┼úiativa trebuie s─â plece de la noi. Nu va fi simplu: e mai u┼čor s─â te faci ├«n┼úeles de un pre┼čedinte care accentueaz─â declinul SUA, dec├«t de unul care ├«ncearc─â s─â-l opreasc─â. Dar putem s─â ie┼čim la liman dac─â vom avea ┼či noi catharsis-ul nostru. Dac─â nu ne vom limita la a r─âm├«ne cu gura c─âscat─â, orbi┼úi de excep┼úionalismul american. Cum spunea Fernando Pessoa: ┼ĄTotul merit─â efortul, dac─â nu ai sufletul mic. Dumnezeu a dat m─ârii pericolul ┼či abisul, dar a f─âcut ca ├«n mare s─â se oglindeasc─â cerul├é┬╗." (Barbara Spinelli, analist politic, ├«n La Stampa, 11 noiembrie 2008) ÔŚĆ ├Än schimb, pentru Ayman al-Zawahiri, num─ârul 2 ├«n Al-Qaeda, Barack Obama reprezint─â "opusul negrilor americani onorabili, precum Malcolm X". ├Äntr-un mesaj video pe Internet, al-Zawahiri declar─â c─â pre┼čedintele ales este un "sclav v├«ndut albilor", care "a ales s─â fie un inamic al islamului ┼či al musulmanilor", pentru c─â "a rostit rug─âciunea evreilor" la Zidul Pl├«ngerii. Barack Obama ├«┼či va prelua oficial atribu┼úiile pe 20 ianuarie 2009, dar ├«nc─â de pe acum ┼či-a anun┼úat echipa ┼či principalele proiecte. Sondajele arat─â c─â trei sferturi dintre americani ├«l sus┼úin. Mass-media (care a avut un rol esen┼úial ├«n crearea "personajului Obama") ├«l ┼úine ├«n continuare printre subiectele favorite ┼či ├«i urm─âre┼čte fiecare mi┼čcare, Google g─âse┼čte aproape 300 de milioane de pagini de Internet cu "Obama". ┼×i totu┼či, dincolo de retorica sa idealist─â ┼či conving─âtoare, dincolo de faptul c─â "e altceva", se ┼čtiu destul de pu┼úine lucruri substan┼úiale despre Obama. ├Änainte de a-l vedea la lucru, lumea ├«ncearc─â s─â ├«n┼úeleag─â cine ┼či cum este el cu adev─ârat... (M. V.)

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.