Cine deconteaz─â e┼čecul rela┼úiei Bucure┼čti-Chi┼čin─âu?

Dan DUNGACIU
Publicat în Dilema Veche nr. 250 din 2 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Datele ultimului sondaj de opinie publicat la Chi┼čin─âu (BOP, septembrie-octombrie 2008) ne ofer─â c├«teva date deconcertante ├«n ceea ce prive┼čte viziunea popula┼úiei fa┼ú─â de o serie de evolu┼úii geopolitice. ├Än primul r├«nd, liderii Federa┼úiei Ruse se men┼úin ├«n topul celor mai "de ├«ncredere" politicieni: conduce deta┼čat Vladimir Putin (77%), urmat de Dmitrii Medvedev (61,1%). Abia pe locul al treilea - la peste 30% de primul clasat! - se g─âse┼čte pre┼čedintele Vladimir Voronin (46,8%). Rusia are dreptate ┼či ├«n criza georgian─â: 33% dintre cei intervieva┼úi cred c─â recunoa┼čterea unilateral─â a independen┼úei Osetiei de Sud ┼či a Abhaziei a fost o "decizie corect─â", pe c├«nd doar 17,7% cred c─â "a fost incorect─â", iar circa 40,3% nu se exprim─â ├«n aceast─â chestiune. ├Än ceea ce prive┼čte vinova┼úii ├«n declan┼čarea conflictului din august 2008, cei mai mul┼úi responden┼úi o identific─â pe Georgia (33%), urmat─â de Rusia (22,3%), SUA (12,5%). NATO este ┼či el prezent ├«n clasament cu un scor de 4,3%. ├Änsumate, Georgia, SUA ┼či NATO ating circa 40% din propor┼úia "vinova┼úilor", ├«n condi┼úiile ├«n care 37% nu r─âspund la ├«ntrebare. ├Än percep┼úia public─â, rela┼úiile Republicii Moldova s├«nt cele mai bune cu Federa┼úia Rus─â (68,3%), urmat─â de Ucraina (62,4%) ┼či UE (53,6%), iar partenerul strategic al Republicii Moldova ar trebuie s─â fie... Rusia (49,6%), urmat─â, la distan┼ú─â, de UE (19,6%) ┼či Rom├ónia (19,1%). Asta ├«n condi┼úiile ├«n care circa 70% din popula┼úie vrea ├«n... Uniunea European─â! Cum s-a ajuns aici? A fost odat─â o Revolu┼úie Oranj... Totul a ├«nceput dup─â respingerea faimosului Memorandum Kozak (noiembrie 2003), c├«nd Partidul Comuni┼čtilor din Republica Moldova (de guvern─âm├«nt) basculeaz─â surprinz─âtor spre Vest, iar liderul comunist devine - ├«n lipsa altora? - favoritul num─ârul 1 al schemelor politice occidentale. "Cromatica" geopolitic─â a spa┼úiului - oranj, trandafirie etc. - l-a acreditat ├«n cele din urm─â pe pre┼čedintele Voronin, fost adept al Uniunii statale Rusia - Belarus - Republica Moldova ┼či stavila tancurilor NATO care ar fi vrut s─â ajung─â ├«n p─âdurile de la Breansk, drept un partener acceptabil. Declara┼úiile pro-UE au ├«nceput s─â curg─â precum vinul ├«n pocale. Un singur lucru nu a putut lep─âda cu nici un chip pre┼čedintele Voronin din comportamentele pre-"oranj": fobia fa┼ú─â de Bucure┼čti ┼či de tot ceea ce ├«nseamn─â sau ar putea ├«nsemna o Rom├ónie activ─â ├«n mentalul colectiv al celor din st├«nga Prutului (a┼ča cum s-a petrecut cu ocazia alegerilor locale din 2007, care l-au propulsat pe t├«n─ârul Dorin Chirtoac─â, primar al Chi┼čin─âului). De aici particularitatea proiectului european al Republicii Moldova dup─â 2005, fundamentat, paradoxal, pe un proiect (anti)identitar. S─â vedem cum. Spre Vest, f─âr─â Bucure┼čti? ├Än anii ├ó┬Ç┬Ö90, dou─â erau, ├«n esen┼ú─â, posibilit─â┼úile de evolu┼úie ale Republicii Moldova: spre Est, al─âturi de Rusia, ┼či spre Vest, al─âturi de Rom├ónia. Dincolo de nuan┼úe, cam a┼ča ar─âta meniul geopolitic care se afla la dispozi┼úia Chi┼čin─âului atunci. Dup─â 2007, odat─â cu integrarea european─â a Rom├óniei, ceea ce exista in nuce ├«n anumite min┼úi politice de la Chi┼čin─âu (┼či nu numai) devine proiect. Iar cele dou─â op┼úiuni s-au transformat, treptat, ├«n trei. A ap─ârut o a treia cale, care ar putea fi rezumat─â astfel: spre Vest, f─âr─â Rom├ónia (┼či, dac─â se poate, ├«mpotriva ei). Ast─âzi, aceast─â op┼úiune pare a fi devenit axiom─â a politicii externe a Chi┼čin─âului, ├«n pofida faptului c─â popula┼úia crede, conform sondajelor, c─â Rom├ónia ar trebui s─â fie principalul partener al Republicii Moldova pentru integrarea european─â. Mai mult; pe fondul retragerii discrete, ┼či nu prea, a Bucure┼čtiului din dosarul Moldova pe plan interna┼úional - ┼či asta nu de azi, de ieri - se pare c─â aceast─â "a treia cale" este ├«mbr─â┼úi┼čat─â din ce ├«n ce mai pregnant ┼či de anumite canale ale diploma┼úiei occidentale, cu influen┼ú─â la nivelul deciziei. Consecin┼úa: Chi┼čin─âul a g─âsit un ┼úap isp─â┼čitor pentru e┼čecurile interne ┼či ┼či-a exhibat, indecent ┼či nesanc┼úionat, fobiile anti-Bucure┼čti, pe toate canalele (de la declara┼úii publice la scrisori preziden┼úiale c─âtre statele UE). Care s├«nt efectele pe teren? A doua Armat─â a XIV-a sau "soft power"-ul Moscovei ├«n Republica Moldova. Efectele principale ale retragerii Rom├óniei din proiectul Moldova s├«nt dou─â, inextricabil legate. Prima ┼úine de resurec┼úia limbii ruse ├«n spa┼úiul public. Cei care au l─âsat nesanc┼úionat─â eliminarea TVR1 de pe re┼úeaua na┼úional─â a Republicii Moldova - singura televiziune cu acoperire na┼úional─â ┼či mesaj european din st├«nga Prutului - au gre┼čit major. C─âci, ├«n locul ei, nu au venit televiziuni ungure┼čti, poloneze sau lituaniene, ci au fost create condi┼úiile pentru o influen┼ú─â ┼či mai consistent─â a televiziunii ruse┼čti. ├Än sine, asta nu ar fi r─âu, dac─â limba ┼či axiologia rus─â nu ar avea acolo ┼či func┼úii geopolitice. Dup─â cum indic─â ┼či sondajul deja realizat, televiziunile acoper─â totul ├«n ceea ce prive┼čte sursele de informare ale popula┼úiei, dar, ├«ntre ele, dominante s├«nt televiziunile ruse┼čti (Prime TV/ORT - 64%) sau cele pro-guvernamentale, fie de stat (Moldova 1 - 53,4%) sau private (NIT - 18,5%). Mai intr─â ├«n calcul ┼či alte dou─â televiziuni, tot moscovite (TV7 -10,6% ┼či STS - 5%). Singura televiziune clasat─â ┼či care iese din serie r─âm├«ne PRO TV Chi┼čin─âu (22,9%), nu ├«nt├«mpl─âtor, v├«nat─â acum de autorit─â┼úi, la o lun─â p├«n─â la expirarea licen┼úei (21 decembrie 2008). De aici ┼či a doua consecin┼ú─â. Conectarea abundent─â a spa┼úiului public din Republica Moldova la Rusia eviden┼úiaz─â existen┼úa unui fenomen pe care occidentalii nu vor s─â-l concead─â. Dar ar trebui! Nu doar UE exercit─â "soft power" (atractivitate, seduc┼úie, fenomene de imita┼úie etc.) ├«n Moldova, ci ┼či... Rusia. Europa a pierdut o b─ât─âlie. Ce e de f─âcut? Ceva trebuie schimbat acolo - ┼či trebuie ├«nceput cu premisele abord─ârii dosarului Moldova. Punctul de plecare al oric─ârei schimb─âri este reconfigurarea ┼či europenizarea spa┼úiului public din Republica Moldova. ┼×i aici Rom├ónia european─â are, concomitent, o ┼čans─â ┼či o responsabilitate. P├«n─â una alta, singurele repere europene ├«n mentalul colectiv dincolo de Prut ┼či care pot concura cu cele ruse┼čti s├«nt pre┼čedintele rom├ón B─âsescu (40,2% ├«n ├«ncrederea popula┼úiei) ┼či Rom├ónia ca partener principal pentru integrare european─â (42,2%) - prima clasat─â ┼či mult dincolo de alte state europene (urm─âtoarea clasat─â, Bulgaria, are... 2,2%). De ce le dispre┼úuim? P├«n─â la ┼čedin┼úe comune de guvern Bucure┼čti-Chi┼čin─âu mai este ceva vreme. Dar de la spa┼úiul public trebuie pornit ┼či asta trebuie s─â spun─â Bucure┼čtiul partenerilor euroatlantici. Contracararea "soft-power"-ului rusesc este premisa oric─ârui proiect european de succes ├«n Republica Moldova. Dar, pentru ca s─â o spun─â sau s─â o fac─â, Bucure┼čtiul, el ├«nsu┼či, are nevoie de reform─â institu┼úional─â ┼či reconfigur─âri de viziune. Este dispus s─â o fac─â? Schimbarea de echip─â de la Washington, criza global─â care afecteaz─â ┼či (cu prec─âdere) Rusia, dificult─â┼úile politico-economice din Ucraina, parlamentarele de pe ambele maluri ale Prutului - toate acestea indic─â o schimbare major─â de context. Care nu e neap─ârat nefavorabil─â.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.