Cine, ce şi cum implemetează?

Publicat în Dilema Veche nr. 151 din 15 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De ani buni bucureşteni, cum dai să treci pe lîngă biserica Creţulescu, o observi. Te amuzi, îţi faci cruce şi scuipi în sîn, povestind-o mai apoi, ca pe un fapt divers, pe la amici. Amuzament de cinci minute. Asta doar dacă îţi dă mîna, adică dacă nu ai musai nevoie de ea. Adică dacă ai două picioare sănătoase, mîini aşijderea şi trup întreg. Pentru că, dacă ai fi dependent de ajutorul ei, gluma de rampă pentru persoanele cu handicap de lîngă biserică nu ţi s-ar mai părea aşa de "glumă"; din contră, te-ar umple de o şi mai mare tristeţe şi de o şi mai mare revoltă. Făcută doar ca să fie, aşa-zisa rampă este imaginea nepăsării şi o idee destul de clară asupra felului în care persoanele cu handicap sînt tratate în România. "Persoanele cu handicap sînt invizibile în România" - îmi declară domnul Silviu Didilescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap din România. "De zeci de ani s-a practicat metoda ascunderii lor, iar ei au ajuns să îşi însuşească în timp această mentalitate." Pe de altă parte, cum accesibilizarea mediului fizic şi informaţional este aproape inexistentă (o persoană cu handicap locomotor care stă în Drumul Taberei, într-un bloc, la etajul 7, nu va putea să coboare cu liftul pentru că nu încape cu căruţul; nu va putea coborî nici pe scări pentru că nu există rampă; nu va putea să meargă pe trotuar pentru că maşinile sînt parcate pe aleile destinate pietonilor, iar intersecţiile fără rampă nu vor putea fi traversate) şi educaţia acestor persoane (inclusiv mersul la şcoală) va fi obstrucţionată. Aflu, de altfel, că în momentul de faţă în România există 425 de mii de persoane cu handicap, dintre care numai 1% au studii superioare, în jurul aceluiaşi procent situîndu-se şi numărul celor care au doar liceul. "Cum educaţia este precară, integrarea socială rămîne doar o lozincă pentru că nu ai cum să integrezi social nişte oameni care nu sînt pregătiţi profesional şi educaţional." Şi ajungem, evident, la ideea cercului vicios. Însă odată cu aderarea, cel puţin cadrul legal se va schimba. Cum va fi de la 1 ianuarie 2007? În primul rînd, conceptul de bază al noii legi se va referi la schimbarea statutului de "persoană cu handicap asistată" în "persoană cu handicap implicată". În afara faptului că multe instituţii au fost descentralizate, s-au elaborat şi o serie de amendamente prin care Statul, ca organism atotresponsabil, îşi va retrage un număr de facilităţi şi o mare parte din responsabilităţi, oferind în schimb o bază materială de care persoana cu handicap va putea beneficia pentru a se mişca cu mai multă independenţă în sistem. Mai concret, una dintre inovaţiile noii legi este înfiinţarea ocupaţiei de asistent personal profesionist, "un paralelism cu asistentul maternal". Acest asistent - conform legii - va fi o persoană cu minimum de calificare (va urma cursuri în care va învăţa cum să se poarte cu persoana de care va avea grijă), cu o limită de studii de minimum zece clase, care va deveni salariat al Direcţiei de Asistenţă Socială, avînd şi o parte din cheltuieli decontate. "S-a constatat că acest lucru e mult mai ieftin pentru sistemul public şi în acelaşi timp se va putea realiza şi o îngrijire mai bună, un standard al calităţii mult mai ridicat în ceea ce priveşte persoana cu handicap" - îmi declară preşedintele ANPH. O altă noutate propusă de noua lege va fi bugetul personal, o abordare europeană în încercarea de a face persoana cu handicap să se implice cît mai mult în propria sa viaţă şi de a avea posibilitatea să-şi gestioneze singură banii. Pînă acum, persoana cu handicap avea dreptul doar la nişte facilităţi impuse, gen abonament radio sau TV, abonament electrică, transport etc., ajungîndu-se deseori la situaţii de-a dreptul absurde, de genul: persoane nevăzătoare cu abonament la electrică sau persoane cu handicap auditiv, cu abonamente la Romtelecom. De acum, acest buget personal, stabilit pe diferite grade de handicap, va îngădui persoanei cu handicap să îşi gestioneze singură banii pentru facilităţi. Astfel, va hotărî singură dacă va dori să îşi facă abonament telefonic (pe care de acum şi-l va putea face la orice companie de telefonie, nemaifiind restricţionată doar la Romtelecom), abonament la electrică sau pe transportul în comun. Astfel, în România, indemnizaţia pentru cel mai înalt grad de handicap se va ridica la aproape 170 de lei, la care se vor adăuga 80 de lei buget personal şi încă 200 pentru asistent (care, în majoritatea cazurilor şi din lipsă de bani, va fi desemnat, din rîndul familiei). Despre accesibilizarea clădirilor şi a infrastructurii din România, în prag de europenizare, mi se confirmă ceea ce am bănuit (şi văzut cu ochii): merge, da’ merge încet... "Dacă anul trecut am mai înţeles instituţiile publice despre care spuneam că nu au prevăzut în buget ceea ce înseamnă accesibilizare, anul acesta i-am verificat din nou şi pe cei care nici măcar n-au început să îşi facă accesibilizări şi i-am taxat cu avertismente". Avertismentul înseamnă de fapt un fel de răgaz de 30 de zile, timp în care, dacă nu se ia nici o măsură, se lasă cu amendă între 3000 şi 6000 de lei. Mi se dă chiar un exemplu (pe care n-am ştiut dacă să îl iau de bun sau nu: mi se spune că preşedintele Camerei Deputaţilor şi secretarul general al Guvernului şi-au accesibilizat instituţiile într-o lună şi jumătate. De la primul avertisment...). În general, noile reglementări... sună bine; dar cine - întreb - va veghea la bunul lor mers? Aflu că ANPH, ca instituţie care "elaborează politicile, strategiile şi standardele în domeniul promovării drepturilor persoanelor cu handicap" nu poate acţiona direct în justiţie; "avem metoda penalizării prin amenzi şi avertisment, dar de cele mai multe ori, cînd vorbim de operatori, noi recomandăm Consiliului judeţean care îi are în subordine, măsurile care trebuie luate în ceea ce îi priveşte. Dacă, de exemplu, într-un cămin pentru persoane cu handicap, inspectorul judeţean găseşte mizerie, se va face recomandare Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului respectiv. Dacă găsim încălcări flagrante ale dreptului omului, anunţăm poliţia şi procuratura. Altceva nu putem face". ... Şi treci, în continuare, pe lîngă rampa de lîngă biserica Creţulescu (şi pe lîngă multe altele care îi seamănă) şi nici măcar nu mai poţi face glume. Doar mulţumeşti, în gînd, că nu eşti dependent de ea.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Wizz Air va introduce noi rute cu plecare din București și Cluj-Napoca. Care sunt acestea şi cât costă călătoria
Compania Wizz Air anunţă că va introduce cinci noi curse directe către destinaţii din Europa, cu plecare din Bucureşti şi Cluj-Napoca.
image
„Îmbrobodirea” femeilor: Ce spun un psiholog și un sociolog despre ultimele declarații ale Arhiepiscopul Tomisului
Arhiepiscopul Tomisului a rămas în Secolul XVII, spun experții care au analizat ultimele declarații controversate ale acestuia despre faptul că femeile căsătorite ar trebui să poarte capul acoperit.
image
Cum a ajuns un bărbat să construiască o tavernă grecească în propria curte: „Avem o listă de așteptare și primim clienți de peste tot”
Un bărbat de 44 de ani a construit o tavernă grecească în propria grădină. El a cheltuit peste 20.000 de euro pentru a putea primi oaspeți din întreaga lume, conform Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.
image
Nicolae Ceaușescu a făcut de gardă la catafalcul lui Tudor Arghezi / FOTO
De un asemenea privilegiu nu s-a bucurat nici un scriitor în Istoria României.