Cine are nevoie de egalitate?

Carmen GHEORGHE
Publicat în Dilema Veche nr. 141 din 6 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Întrebarea de la care am pornit în scrierea acestui articol mi-a atras atenţia deoarece, cînd se vorbeşte despre egalitatea de şanse, discuţia este invariabil percepută ca fiind una... despre femei. Dezbaterea modernă cu privire la egalitatea de şanse este abordată în secolul XXI şi din perspectiva femeilor rome. Şi nu mă pot abţine să nu amintesc (sic!) cea mai des întîlnită întrebare care îmi este adresată (şi cred că nu numai mie, de altfel!) de către mulţi dintre bărbaţi, şi anume: ce vrem noi, femeile, să spunem, vrem să fim egale cu bărbaţii sau de fapt să arătăm că le sîntem superioare? Două idei pot fi extrase de aici: fie femeile rome sînt victime, iar bărbaţii, agresori; fie bărbaţii îşi exteriorizează o temere în a nu împărţi nişte privilegii pe care le-au avut din totdeauna. Lăsînd însă la o parte polemicile, importante cu adevărat sînt rolurile atribuite bărbaţilor şi femeilor rome, atît în viaţa publică, cît şi în viaţa de familie. Lupta pentru asigurarea egalităţii de şanse şi lupta antirasistă nu se află în opoziţie. Ambele problematici sînt la fel de importante, iar abordarea lor nu trebuie privită în termeni de opoziţie, ci mai degrabă de compatibilitate. Spun asta deoarece majoritatea oamenilor sînt învăţaţi să gîndească în termeni de "sau /sau". Existenţa diferitelor forme de discriminare, opresiune, mergînd pînă la violenţă şi barbarism, poate fi explicată prin teoria dominaţiei sociale elaborată în urma cercetărilor a doi profesori din Statele Unite - J. Sidanius şi F. Pratto. Potrivit acestei teorii, unui grup aflat pe o scară socială superioară datorată bunăstării materiale i se subordonează un alt grup aflat pe o scară socială inferioară datorită lipsei bunăstării. Cu alte cuvinte, dominaţia exercitată este de natură economică. Această teorie cuprinde trei criterii inter-relaţionate: vîrsta, genul şi aşa-numitul "cadru arbitrar", ce poate fi exemplificat printr-un set de criterii bazate pe etnie, rasă, clasă socială etc. Marea majoritate a conflictelor de grup şi opresiune - pornind de la rasism pînă la sexism - sînt manifestări ale predispoziţiei umane datorate acestor ierarhizări sociale. Adaptat la realitatea românească, grupul majoritar exercită diferite forme de dominaţie asupra grupului minoritar de etnie romă, iar acesta, la rîndul său, exercită diferite forme de dominaţie în cadrul propriului grup, asupra femeilor rome. Ce ne spune asta despre relaţiile de gen? Femeile rome sînt tolerante! Ele sînt conştiente că sexismul le permite bărbaţilor să aibă privilegii care lor le sînt refuzate. Este mai probabil ca ele să considere expresia ca exagerată, a aşa-zisei superiorităţi masculine a unora, ca rezultînd din faptul că aceştia se consideră neputincioşi şi ineficace în relaţiile cu grupurile conducătoare, şi nu ca o expresie a statutului lor social privilegiat. Iar bărbaţii profită de pe urma sistemului patriarhal, de care în acelaşi timp sînt prejudiciaţi. Motivaţia învestirii femeii rome cu rolul de supusă, dominată, rezidă în caracteristicile societăţii în care trăieşte. O societate arhaică, puternic afectată de situaţia economică precară, nu permite dezvoltarea femeii rome. Cauzele care împiedică emanciparea acestora rezidă în statutul social, determinat în primul rînd de procesul muncii. Munca, din cauza insuficientei remuneraţii şi a lipsei de perspective, nu este văzută ca o activitate umană la care femeile rome participă pentru a-şi dezvolta personalitatea, conştiinţa de sine, ci ca un mijloc de supravieţuire. Muncile "de jos", prestate le asigură un sprijin material în urma căruia suferă un proces de demoralizare, determinat atît de statutul de inferioritate, cît şi de lipsa succesului profesional. Ca o concluzie, putem spune că diferenţele existente între femeile rome şi restul populaţiei se accentuează, pe măsură ce climatul cultural şi de mediu semnalează practici ce contravin principiilor unui stat de drept, al cărui rol este de a-şi proteja cetăţenii. Prin urmare, conştientizarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi respectarea acestui principiu, nu doar la nivel de discurs, ci şi în practică, depăşind rolurile de gen impuse de sistemul patriarhal, reprezintă imperative pentru întreaga societate românească. Căutînd explicaţia dominaţiei sociale de grup, cei doi profesori n-au reuşit, din păcate, să identifice motivele dominaţiei în cadrul unui grup minoritar. Cu toate acestea, îndrăznesc să întreb... cine are nevoie de egalitate?

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile bănoase cu o păstrăvărie şi o firmă de taximetrie, făcute de un poliţist în timpul serviciului
Fost adjunct al Poliţiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a făcut, timp de patru ani, numeroase afaceri bănoase în timpul serviciului, deşi acest lucru este interzis de lege. Poliţistul promova constant pe Facebook două firme deţinute de către familia sa, o păstrăvărie şi o firmă de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.