Cine are nevoie de egalitate?

Carmen GHEORGHE
Publicat în Dilema Veche nr. 141 din 6 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Întrebarea de la care am pornit în scrierea acestui articol mi-a atras atenţia deoarece, cînd se vorbeşte despre egalitatea de şanse, discuţia este invariabil percepută ca fiind una... despre femei. Dezbaterea modernă cu privire la egalitatea de şanse este abordată în secolul XXI şi din perspectiva femeilor rome. Şi nu mă pot abţine să nu amintesc (sic!) cea mai des întîlnită întrebare care îmi este adresată (şi cred că nu numai mie, de altfel!) de către mulţi dintre bărbaţi, şi anume: ce vrem noi, femeile, să spunem, vrem să fim egale cu bărbaţii sau de fapt să arătăm că le sîntem superioare? Două idei pot fi extrase de aici: fie femeile rome sînt victime, iar bărbaţii, agresori; fie bărbaţii îşi exteriorizează o temere în a nu împărţi nişte privilegii pe care le-au avut din totdeauna. Lăsînd însă la o parte polemicile, importante cu adevărat sînt rolurile atribuite bărbaţilor şi femeilor rome, atît în viaţa publică, cît şi în viaţa de familie. Lupta pentru asigurarea egalităţii de şanse şi lupta antirasistă nu se află în opoziţie. Ambele problematici sînt la fel de importante, iar abordarea lor nu trebuie privită în termeni de opoziţie, ci mai degrabă de compatibilitate. Spun asta deoarece majoritatea oamenilor sînt învăţaţi să gîndească în termeni de "sau /sau". Existenţa diferitelor forme de discriminare, opresiune, mergînd pînă la violenţă şi barbarism, poate fi explicată prin teoria dominaţiei sociale elaborată în urma cercetărilor a doi profesori din Statele Unite - J. Sidanius şi F. Pratto. Potrivit acestei teorii, unui grup aflat pe o scară socială superioară datorată bunăstării materiale i se subordonează un alt grup aflat pe o scară socială inferioară datorită lipsei bunăstării. Cu alte cuvinte, dominaţia exercitată este de natură economică. Această teorie cuprinde trei criterii inter-relaţionate: vîrsta, genul şi aşa-numitul "cadru arbitrar", ce poate fi exemplificat printr-un set de criterii bazate pe etnie, rasă, clasă socială etc. Marea majoritate a conflictelor de grup şi opresiune - pornind de la rasism pînă la sexism - sînt manifestări ale predispoziţiei umane datorate acestor ierarhizări sociale. Adaptat la realitatea românească, grupul majoritar exercită diferite forme de dominaţie asupra grupului minoritar de etnie romă, iar acesta, la rîndul său, exercită diferite forme de dominaţie în cadrul propriului grup, asupra femeilor rome. Ce ne spune asta despre relaţiile de gen? Femeile rome sînt tolerante! Ele sînt conştiente că sexismul le permite bărbaţilor să aibă privilegii care lor le sînt refuzate. Este mai probabil ca ele să considere expresia ca exagerată, a aşa-zisei superiorităţi masculine a unora, ca rezultînd din faptul că aceştia se consideră neputincioşi şi ineficace în relaţiile cu grupurile conducătoare, şi nu ca o expresie a statutului lor social privilegiat. Iar bărbaţii profită de pe urma sistemului patriarhal, de care în acelaşi timp sînt prejudiciaţi. Motivaţia învestirii femeii rome cu rolul de supusă, dominată, rezidă în caracteristicile societăţii în care trăieşte. O societate arhaică, puternic afectată de situaţia economică precară, nu permite dezvoltarea femeii rome. Cauzele care împiedică emanciparea acestora rezidă în statutul social, determinat în primul rînd de procesul muncii. Munca, din cauza insuficientei remuneraţii şi a lipsei de perspective, nu este văzută ca o activitate umană la care femeile rome participă pentru a-şi dezvolta personalitatea, conştiinţa de sine, ci ca un mijloc de supravieţuire. Muncile "de jos", prestate le asigură un sprijin material în urma căruia suferă un proces de demoralizare, determinat atît de statutul de inferioritate, cît şi de lipsa succesului profesional. Ca o concluzie, putem spune că diferenţele existente între femeile rome şi restul populaţiei se accentuează, pe măsură ce climatul cultural şi de mediu semnalează practici ce contravin principiilor unui stat de drept, al cărui rol este de a-şi proteja cetăţenii. Prin urmare, conştientizarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi respectarea acestui principiu, nu doar la nivel de discurs, ci şi în practică, depăşind rolurile de gen impuse de sistemul patriarhal, reprezintă imperative pentru întreaga societate românească. Căutînd explicaţia dominaţiei sociale de grup, cei doi profesori n-au reuşit, din păcate, să identifice motivele dominaţiei în cadrul unui grup minoritar. Cu toate acestea, îndrăznesc să întreb... cine are nevoie de egalitate?

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.