Cine are nevoie de egalitate?

Carmen GHEORGHE
Publicat în Dilema Veche nr. 141 din 6 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Äntrebarea de la care am pornit ├«n scrierea acestui articol mi-a atras aten┼úia deoarece, c├«nd se vorbe┼čte despre egalitatea de ┼čanse, discu┼úia este invariabil perceput─â ca fiind una... despre femei. Dezbaterea modern─â cu privire la egalitatea de ┼čanse este abordat─â ├«n secolul XXI ┼či din perspectiva femeilor rome. ┼×i nu m─â pot ab┼úine s─â nu amintesc (sic!) cea mai des ├«nt├«lnit─â ├«ntrebare care ├«mi este adresat─â (┼či cred c─â nu numai mie, de altfel!) de c─âtre mul┼úi dintre b─ârba┼úi, ┼či anume: ce vrem noi, femeile, s─â spunem, vrem s─â fim egale cu b─ârba┼úii sau de fapt s─â ar─ât─âm c─â le s├«ntem superioare? Dou─â idei pot fi extrase de aici: fie femeile rome s├«nt victime, iar b─ârba┼úii, agresori; fie b─ârba┼úii ├«┼či exteriorizeaz─â o temere ├«n a nu ├«mp─âr┼úi ni┼čte privilegii pe care le-au avut din totdeauna. L─âs├«nd ├«ns─â la o parte polemicile, importante cu adev─ârat s├«nt rolurile atribuite b─ârba┼úilor ┼či femeilor rome, at├«t ├«n via┼úa public─â, c├«t ┼či ├«n via┼úa de familie. Lupta pentru asigurarea egalit─â┼úii de ┼čanse ┼či lupta antirasist─â nu se afl─â ├«n opozi┼úie. Ambele problematici s├«nt la fel de importante, iar abordarea lor nu trebuie privit─â ├«n termeni de opozi┼úie, ci mai degrab─â de compatibilitate. Spun asta deoarece majoritatea oamenilor s├«nt ├«nv─â┼úa┼úi s─â g├«ndeasc─â ├«n termeni de "sau /sau". Existen┼úa diferitelor forme de discriminare, opresiune, merg├«nd p├«n─â la violen┼ú─â ┼či barbarism, poate fi explicat─â prin teoria domina┼úiei sociale elaborat─â ├«n urma cercet─ârilor a doi profesori din Statele Unite - J. Sidanius ┼či F. Pratto. Potrivit acestei teorii, unui grup aflat pe o scar─â social─â superioar─â datorat─â bun─âst─ârii materiale i se subordoneaz─â un alt grup aflat pe o scar─â social─â inferioar─â datorit─â lipsei bun─âst─ârii. Cu alte cuvinte, domina┼úia exercitat─â este de natur─â economic─â. Aceast─â teorie cuprinde trei criterii inter-rela┼úionate: v├«rsta, genul ┼či a┼ča-numitul "cadru arbitrar", ce poate fi exemplificat printr-un set de criterii bazate pe etnie, ras─â, clas─â social─â etc. Marea majoritate a conflictelor de grup ┼či opresiune - pornind de la rasism p├«n─â la sexism - s├«nt manifest─âri ale predispozi┼úiei umane datorate acestor ierarhiz─âri sociale. Adaptat la realitatea rom├óneasc─â, grupul majoritar exercit─â diferite forme de domina┼úie asupra grupului minoritar de etnie rom─â, iar acesta, la r├«ndul s─âu, exercit─â diferite forme de domina┼úie ├«n cadrul propriului grup, asupra femeilor rome. Ce ne spune asta despre rela┼úiile de gen? Femeile rome s├«nt tolerante! Ele s├«nt con┼čtiente c─â sexismul le permite b─ârba┼úilor s─â aib─â privilegii care lor le s├«nt refuzate. Este mai probabil ca ele s─â considere expresia ca exagerat─â, a a┼ča-zisei superiorit─â┼úi masculine a unora, ca rezult├«nd din faptul c─â ace┼čtia se consider─â neputincio┼či ┼či ineficace ├«n rela┼úiile cu grupurile conduc─âtoare, ┼či nu ca o expresie a statutului lor social privilegiat. Iar b─ârba┼úii profit─â de pe urma sistemului patriarhal, de care ├«n acela┼či timp s├«nt prejudicia┼úi. Motiva┼úia ├«nvestirii femeii rome cu rolul de supus─â, dominat─â, rezid─â ├«n caracteristicile societ─â┼úii ├«n care tr─âie┼čte. O societate arhaic─â, puternic afectat─â de situa┼úia economic─â precar─â, nu permite dezvoltarea femeii rome. Cauzele care ├«mpiedic─â emanciparea acestora rezid─â ├«n statutul social, determinat ├«n primul r├«nd de procesul muncii. Munca, din cauza insuficientei remunera┼úii ┼či a lipsei de perspective, nu este v─âzut─â ca o activitate uman─â la care femeile rome particip─â pentru a-┼či dezvolta personalitatea, con┼čtiin┼úa de sine, ci ca un mijloc de supravie┼úuire. Muncile "de jos", prestate le asigur─â un sprijin material ├«n urma c─âruia sufer─â un proces de demoralizare, determinat at├«t de statutul de inferioritate, c├«t ┼či de lipsa succesului profesional. Ca o concluzie, putem spune c─â diferen┼úele existente ├«ntre femeile rome ┼či restul popula┼úiei se accentueaz─â, pe m─âsur─â ce climatul cultural ┼či de mediu semnaleaz─â practici ce contravin principiilor unui stat de drept, al c─ârui rol este de a-┼či proteja cet─â┼úenii. Prin urmare, con┼čtientizarea principiului egalit─â┼úii de ┼čanse ├«ntre femei ┼či b─ârba┼úi ┼či respectarea acestui principiu, nu doar la nivel de discurs, ci ┼či ├«n practic─â, dep─â┼čind rolurile de gen impuse de sistemul patriarhal, reprezint─â imperative pentru ├«ntreaga societate rom├óneasc─â. C─âut├«nd explica┼úia domina┼úiei sociale de grup, cei doi profesori n-au reu┼čit, din p─âcate, s─â identifice motivele domina┼úiei ├«n cadrul unui grup minoritar. Cu toate acestea, ├«ndr─âznesc s─â ├«ntreb... cine are nevoie de egalitate?

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.