Cînd omul face haina

Publicat în Dilema Veche nr. 84 din 25 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe o banchetă de metrou, patru perechi de picioare feminine. Prima este bronzată puternic, nu are "nici o jenă" şi se rezeamă destul de depărtat, piciorul drept de cel stîng, la o distanţă limitată doar de marginile unei fuste de blugi. A doua pereche este prelungă şi îmbrăcată de sus pînă jos în blue-jeans, se termină în sandale cu toc înalt şi stă cu un înţepat şi indiferent "picior peste picior". A treia se iveşte de sub o rochiţă scurtă şi veselă de vară, dar stă plictisită într-un "X" şcolăresc. Din a patra se văd doar vîrfurile unor sandale fără toc, încrucişate cuminte, iţite timid de sub marginile unei fuste negre şi plisate. Am pornit în căutarea "eleganţei citadine" încercînd să o dibuiesc în percepţia cîtorva trecători prin Bucureşti. Care este primul lor gînd şi înspre unde le hălăduieşte imaginea unui om elegant? Este o prerogativă vestimentară, "costă", este ceva exclusivist, rezervat doar oamenilor cu bani, sau este asociată mai mult unui anumit fel de conduită sau atitudine? Peronul staţiei de metrou Victoria. Oră bucureşteană de vîrf. Tineri, cam de aceeaşi vîrstă, unii purtînd adidaşi, alţii - pantofi lucioşi, alţii - sandale. Adulţi, cam de aceeaşi vîrstă, unii purtînd adidaşi, alţii - pantofi lucioşi, alţii - sandale. Vîrstnici cam de aceeaşi vîrstă... Însă nici unul nu seamănă cu celălalt. Prima definiţie a eleganţei mi-a dat-o o doamnă pensionară, îmbrăcată din cap şi pînă în picioare în macramé. Pe cînd era mică - îmi spune - bunica ei îi punea cîte o carte sub fiecare braţ, ca să o înveţe să mănînce "elegant". Adică "să mă facă să ţin amîndouă mîinile pe masă, dar nu şi coatele". Eleganţa - îmi spune - este mai mult decît o haină, este "felul în care porţi haina respectivă". Îi admir ţinuta şi îmi răspunde, despre haine, că şi le-a făcut singură, apoi nu îmi mai spune de pensie. De vreme ce eleganţa este mai mult o atitudine, crede că este la îndemîna oricui să fie elegant? Îmi zîmbeşte, se gîndeşte puţin, îmi pune o mînă caldă pe braţ, după care îmi vorbeşte privindu-mă direct în ochi şi spunîndu-mi "duduie". "Poate că ar fi la îndemîna mai multora, dacă ar fi pe bani." Librăria "Noi", sala Dalles . Două tinere "chic". Amîndouă răsfoiesc un albun de decoraţiuni interioare şi şuşotesc între ele. Una este blondă cu şuviţe roşii, cealaltă brunetă şi puternic machiată. Eleganţa? Se uită una la cealaltă şi spun ceva de teatru. Să porţi fustă, taior, pantofi cu tocuri. Chestii clasice. Tot ce e clasic e elegant? Cam da. Nici una dintre cele două nu crede că ar putea fi ceva clasic şi neelegant. Dacă le aduc vorba, da, poate fi şi o atitudine. Cum să fie o atitudine elegantă? De exemplu, cînd un tip îţi oferă flori sau îţi deschide uşa, sau îţi oferă locul în autobuz. Amîndouă au 19 ani şi sînt studente la ASE. În Librărie oamenii vorbesc încet, trec încet, încearcă să îşi facă loc unul altuia, nu se calcă pe picioare şi nu ţin să îţi taie calea înspre raftul pe care îl vizezi, "suflîndu-ţi", cu o oarecare mîndrie de supravieţuitor în legile junglei, cartea de sub nas. Fac asemănarea cu o imagine de supermarket şi, cu o nouă întrebare, agăţ încă un suflet (care, într-adevăr, nu a făcut nimic, dar care, poate, are un răspuns). Eric este student la Drept, citeşte Dilema veche, are ochelari şi ochi ageri şi se emoţionează dintr-o dată. Dacă eleganţa este apanajul oamenilor "intelectuali"? Îi las timp să se gîndească. Zîmbeşte întruna şi clipeşte des. Este puţin emoţionat şi vrea să joace rolul "avocatului diavolului". Mă întreabă, într-un final, dacă am rude la ţară. Nu. Dacă am văzut vreodată cum se toarce lîna. Nu, din nou, dar să continue ideea. Cînd torci - îmi spune - există acea mişcare continuă a răsucirii firului pe fus. O înveţi de copil, cînd degetele nu îţi sînt îndemînatice, dar cu timpul te deprinzi cu aceeaşi mişcare pe care o faci de sute de mii de ori, în timpul vieţii. Eleganţa mişcării automatizate, care nu ţine de apanajul celor cu ştiinţă de carte. "Pot să am pe perete cîte diplome vreau, dar dacă mă bag să torc un fuior, numai cu eleganţă n-am s-o fac." Mă invită la o cafea, să discutăm mai pe larg subiectul. Refuz elegant. În faţă la Ateneu. "Ateneul este ceva elegant." Un domn la costum, în ciuda căldurii. "Eleganţa este bun-simţ." Stă cu mîinile la spate şi contemplă clădirea albă şi renovată. "Dar nu neapărat acel bun-simţ echivalent cu buna creştere, ci mai degrabă ceea ce englezii denumesc common sense." Adică - îmi explică - este ceva izvorît dintr-o limită raţională a propriei judecăţi. Clădirile, de exemplu, pot fi elegante. Chiar şi o mîncare sau o băutură, o ţinută... "dar să ne înţelegem... pune un Coco Chanel pe o şleampătă şi masacrezi orice stil". Îmi spune numele, dar mă roagă să nu-l folosesc. Îmi spune, de asemenea, profesia, dar cu aceeaşi rugăminte. ...Despre vîrstă nu ar fi fost elegant să îl întreb.

Comunismul se aplică din nou jpeg
Ale lumii două fețe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de „rău” din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
„Hater”-ul, o persoană măcinată de anxietate și nemulțumiri, care își găsește o personificare a anxietăților și nemulțumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
„Să te dezlănțui într-un mod controlat” – interviu cu Cătălin MOROȘAN
„E foarte bine să-ți dezvolți furia, dar trebuie s-o folosești în mod controlat, pentru că nu poți să încalci regulile. Și în ring, și în viață sînt reguli de respectat.”
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodată părinții pe care-i visează, doar copiii fără părinți au părinți de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu „etichetă”
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele două fețe ale sufletului
Oricît de mult ne-ar plăcea să fim doar buni n-o să ne iasă, vom produce suferință și dacă ne-am propus, și dacă nu.
p 21 jos jpg
Fețe-fețe ale răutății
Cred că răutatea are o grămadă de fețe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau ușor de confundat.
Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
Şofer omorât în bătaie la Bacău pentru că a atins din greşeală cu maşina oglinda unei dubiţe
O crimă înfiorătoare a avut loc miercuri seara pe o stradă în Bacău, după o acroşare în trafic şi un scurt scandal. Doi bărbaţi au fost deja reţinuţi, după ce victima a fost găsită pe asfalt, fără suflare.
image
O actriţă româncă adoptată de un cuplu britanic şi-a revăzut mama la 34 de ani după ce a fost lăsată într-un orfelinat
O actriţă foarte apreciată în Marea Britanie şi fostă prezentatoare la BBC Radio York şi BBC Country File Live, Adriana Ionică are o poveste de viaţă tulburătoare şi demnă de un film.
image
SARS-CoV-2 continuă să facă „pui“. Ultimul este şi cel mai infecţios
Noua subvariantă BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infecţioasă decât varianta Omicron şi provoacă deja îngrijorări în rândul specialiştilor independenţi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.