Cînd berea devine șampanie, iar șampania sifon

Dan GULEA
Publicat în Dilema Veche nr. 1009 din 10 august – 16 august 2023
image

Perioada Moftului român (două serii: ianuarie-iunie 1893, aprilie-noiembrie 1901) este îndeaproape concurată de îndeletnicirile de birtaș ale lui Caragiale; în vara lui 1893, după ce se închide Moftul, se asociază cu „consilierul comunal” Mihalcea pentru o berărie, pe Gabroveni – care nu durează decît pînă în mai anul următor. Apoi, deschide, în nume propriu, Berăria Academică „Bene Bibendi”, pe strada Sf. Nicolae Șelari, tot cu o existență efemeră; în noiembrie 1894, inspirat de antreprenorul restaurantului Gării din Ploiești, bunul său amic Constantin Dobrogeanu-Gherea, ia în administrație pentru aproximativ un an restaurantul Gării din Buzău. În 1901, cînd apare a doua serie din Moftul român (de Paște: «Moftul român» a înviat! / Adevărat a înviat!“), deține o mare parte din acțiunile berăriei Cooperativa, situată în Piața Teatrului, iar în toamna lui 1901, cînd Moftul român (seria a II-a) intră în declin, Caragiale lichidează antrepriza Cooperativa și deschide Gambrinus, tot în Piața Teatrului, colț cu fotograful Mandy; ultimele numere ale acestei serii de Moft conțineau reclama la „Fabrica de bere Azuga / Strada Cîmpineanu / (casa Mandy) / sub direcțiunea personală a cunoscutului publicist / CARAGIALE / Bere albă Coroana / Bere neagră Salvator / apreciată de specialiști ca Berea cea mai sănătoasă”.

Este momentul pentru intrarea în scenă a celui mai cunoscut personaj, Mitică, prin apariția unei broșuri cu acest titlu, la Editura... Berăriei „Gambrinus“ (Tipografia Speranța, București, 1902, 14 p.), editată la sfîrșitul lui 1901 pentru Noul An, cu următoarea notă editorială: „Fabrica de bere Azuga / Berăria «Gambrinus» / sub direcția Dlui I.L. Caragiale. / Bere excelentă / blondă (Coroana) / brună (Salvator) / Consumațiuni de prima calitate / Prețuri moderate“. Pe ultima copertă: „Autorul roagă respectuos pe onor. clienți ai lui GAMBRINUS să primească astă cărticică în dar pentru Anul nou 1902 și le urează LA MULȚI ANI CU CELE DORITE!“.

De revelion se bea așadar bere! Dar există un concurent de-a lungul acestor convivialități, apărut de curînd în societatea românească: fabrica de șampanie de la Azuga, sub patronaj regal, oblăduită de familia Rhein, furnizor al Curții Regale. Șampania devine rapid „partea întunecată” a berii, simbolul high-life-ului; astfel, „Între două povețe (schiță)” are un narator care bea șampanie la un bal mascat, fiind atras de tînăra Nina, deghizată în Mefisto – un „drăcușor” deci; pentru că Ovidiu Georgescu a luat bacaloriatul, în sesiunea de vară, se oferă șampanie. În cronica lui Edgar Bostandaki despre infatigabila silfidă Athenaïs Grégoraschko, „șampania curge valuri”, pentru că „dopurile pocnesc, pare c-ar fi la un atac de tiraliori, care nu sparie deloc pe bravii convivi”. Să nu uităm de „rromâncă”, „la balul curții mai ales, cum s-a abținut toată ziua de mîncare, abuzează de șampanie, de icre, de înghețată, de bomboane”. O anonimă poate să spună tot ce se întîmplă vara: „boierul d-tale face cură de șampanie la Lăptărie, cu marchizele apilpisite, cu taraful lui Ristache Ciolacu [!]“ – în timp ce doamna se „canonește la cură de apă minerală, exilată în Franțișbat” („Antologie”).

„Repaosul dominical” aduce, încă și încă, în noaptea de peregrinări de la un local la altul, după vreo opt sticle de șampanie, cîte un pahar de șampanie „la botul calului”.

Nu lipsește șampania, firește, din festinul Graziellei, care după masă trebuie să citească din creațiile ei în cunoscuta „Țal!...”: „Cînd s-au înființat și la noi în țară berăriile, în secolul trecut, fiindcă la-nceput toți berarii și chelnerii erau nemți, s-a introdus și acest verb țal’n, dar numai în formă de infinitiv imperativ, cu însemnarea: să plătesc! să plătim!”.

Dar există și o variantă degradată a șampaniei, „sampanica”, cum pronunță peltica Lucsița, coana moașă care o cere cu asupra de măsură „La Moși...” – un sinonim pentru limonada sau poate braga pe care o bea, înainte de sifon și după bere, în fastuoasa-i peregrinare prin tîrg.

Cunoscutul încornorat din „Mici economii” preferă tizana (șampanie slab alcoolizată), pe cînd naratorul-interlocutor e categoric pentru bere; cei doi intră la Cooperativa, iar Iancu Verigopolu decide: „Eu iau tizană, tu ia bere”.

Pe Mitică „îl întîlnim atît de des – în prăvălii, pe stradă, pe jos, în tramvai, în tramcar, pe bicicletă, în vagon, în restaurant, la Gambrinus – în fine, pretutindeni”. De pildă, în avatarurile sale literare, Mitică poate fi D. Demetrescu-Buzău sau Urmuz, cel care semna scrisorile intime cu apelativul Mitică – sau tragicul George Demetru / Gedem Ladima (pentru aceste legături nu doar onomastice, v. Anagaia, În căutarea lui Urmuz, 2022, pp. 117-122).

În Cotadi și Dragomir, se citește o critică a societății burgheze, redusă la un „dop de șampanie”, ce maschează o contrafacere – sifonul: „se mai ştie despre Cotadi că se hrăneşte numai cu ouă de fur­nici, pe care le introduce pe o pîlnie, dînd în schimb afară sifon şi că este astupat timp de şase luni pe an cu un dop de sticlă de şampanie”. Dar, în viața reală, Demetrescu-Buzău știe tipicul unei nunți middle-class, așa cum descrie nunta surorii sale, cu „distribuirea de buchete de flori”, cu „muzica regimentului 6 Mihai Viteazul” (în Adevărul, 1913, ap. Alexandru Vakulovski, Urmuz. Cei dintîi trăzniți, 2021, p. 167).

Indicator clar al lumii lui Fred Vasilescu, aspirație a Emiliei, șampania este refuzată de doamna T. („prefer un vin franțuzesc”); sobrului jurnalist Ladima i se „înscenează” un dineu, cu scopul de a-l manipula: „Dă-i şi homar, fripturi în sînge şi nu uita şampania”. 

Dar Mitică e unul singur.

Dan Gulea este profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești și critic literar.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.