Chestionar pentru poeţii în blugi

Publicat în Dilema Veche nr. 559 din 30 octombrie - 5 noiembrie 2014
Chestionar pentru poeţii în blugi jpeg

La ce vîrstă aţi avut prima pereche de blugi şi ce marcă erau?

Mircea Cărtărescu: În facultate, pe la 23-24 de ani. Erau blugi româneşti, no name. Nici nu visam să am unii „de marcă“ sau „de la pachet“ sau „din shop“, vreodată. Şi chiar dac-aş fi avut, cum ar fi mers ei cu ţinuta mea generală jalnică – pulovere făcute de mama, cămăşi de la Braiconf etc.? Ori te puteai înţoli ca lumea, ori nu.

Florin Iaru: La 15 ani, în 1969. Tatăl meu mi-a cumpărat nişte Wrangler (deşi eu visam Levi Strauss), de la un magazin mic, aproape de Gara Basarab, unde locuia Dan Laurenţiu. Au costat o avere (475 de lei), jumătate din salariul lui. I-am purtat aproape cinci ani (o să vezi de ce). Un an am fost la armată, iar cînd m-am întors, i-am găsit vopsiţi. Săraca maică-mea, încercase să le dea „o faţă umană“.

V-aţi personalizat vreodată perechea de blugi: i-aţi tăiat, le-aţi (des)cusut etichete, aţi scris cu pixul pe ei?

M.C.: Am tăiat doar vreo două-trei perechi vechi ca să-mi fac pantaloni scurţi de purtat prin casă sau prin curte. Altfel, dimpotrivă, îmi plac doar cînd sînt nou-nouţi şi miros a pînză proaspătă.

F.I.: Nu, pentru nimic în lume. Pe atunci, marca era mai importantă decît viaţa.

Aţi purtat blugi second-hand?

M.C.: N-am purtat decît un tricou şi un pulovăr second-hand, cînd am fost în America. Le-am luat de la Goodwill, tricoul pe 1 dolar şi pulovărul pe vreo 2,50. Făceam mare economie, trebuia să îmbrac la întoarcere vreo trei familii.

F.I.: Da, după ’90. Blugii dispăruseră de pe piaţă. Era plină de „turcisme“. Îi purtam în scîrbă, toată lumea avea. Cum să te mai faci remarcat? Ar trebui să spun că, între 1980 şi ’89, România a produs un soi de pantaloni cărora li se spunea, nu ştiu de ce, blugi. Nu m-am înjosit pînă acolo!

În afară de jeanşi, ce aţi mai purtat din denim: geacă, salopetă, vestă, şapcă, rucsac?

M.C.: O cămaşă de blugi, luată tot din State, care-mi era mare, dar pe care-am purtat-o pînă s-a rupt la mîneci şi la guler. Mergeam cu ea mai ales La Motoare, pe terasa teatrului. Şi vreo două geci de blugi, cumpărate din Amsterdam, de data asta, de la tîrgul de vechituri din Waterlooplein, pe 20 de guldeni fiecare. Se vede că mă îmburghezisem între timp, îmi permiteam.

F.I.: Geacă? De unde geacă? Păi, ce, locuiam în Constanţa? Imediat după ’89 însă, am avut geacă. Mamă, ce geacă, cu căptuşeală în dungi! Iar din Franţa mi-am cumpărat (mi s-a cumpărat) cămaşă de blugi, cu nasturi sidefaţi. Dar asta e altă poveste.

Mai purtaţi blugi, care-i marca preferată?

M.C.: Nu prea mă uit la mărci, mai curînd la mărimea destul de rară pe care o port, 34/30. Dacă găsesc o pereche cu mărimea asta, o iau fără să o mai probez.

F.I.: Da, numai blugi. Marca mă lasă rece. Să stea bine pe cur, restul e tăcere.

Un vers preferat, dintr-o poezie sau dintr-un cîntec, despre blugi?

M.C.: „Stau pe malul singuratic învelit în marea haină / A răcoarei şi a ceţii, şi în zornăitul sumbru al fermoarelor de blugi.“ Dintr-un autor cîndva la modă, azi uitat.

F.I.: „Senza giacca i cravatta“. Nino d’Angelo.

a consemnat Marius Chivu

Foto: Cosmin BUMBUŢ

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.