Ceva care stă pe loc și nu e niciodată nimerit

George VULC─éNESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Ceva care stă pe loc și nu e niciodată nimerit jpeg

Se ├«nt├«mpla ├«n urm─â cu vreo zece ani. Scriam deja de cinci ani despre pia┼úa bursier─â, chiar din momentul relu─ârii tranzac┼úiilor cu ac┼úiuni ├«n Rom├ónia. Bursa nu avea practic istoric dup─â pauza impus─â de 45 de ani, iar eu ├«nv─â┼úam cu ce se ÔÇ×m─ân├«nc─âÔÇŁ pia┼úa de capital odat─â cu evolu┼úia acesteia. A┼ča se face c─â, la sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ90, ┼čtiam ┼či nu ┼čtiam nimic despre burs─â ┼či tranzac┼úiile cu ac┼úiuni. ┼×tiam tot pentru c─â urm─âream cota┼úiile, discutam cu brokerii, cuno┼čteam principalii indicatori ai companiilor pe care ├«i calculam pentru a evalua, ├«n pagina mea, oportunitatea de investi┼úie ├«ntr-un titlu sau altul. ├Än realitate, eram la fel de ne┼čtiutor ca un ministru din ziua de azi, care nu leag─â teoria de practic─â. Iar eu nu legasem vreodat─â dou─â tranzac┼úii ├«ntre ele, una de cump─ârare ┼či alta de v├«nzare. 

La scurt timp dup─â deschiderea bursei, ├«mi alc─âtuisem un mic portofoliu de ac┼úiuni, pe care l-am l─âsat, ├«ns─â, s─â zac─â. Spiritul meu de juc─âtor pe burs─â se oprise la faza de achizi┼úie. Mul┼úi urm─âresc fenomenul sportiv, dar nu to┼úi s├«nt juc─âtori la pronosport. Eu, ├«ns─â, a┼č fi vrut s─â ┼či c├«┼čtig pe burs─â, ┼či eram convins c─â voi prinde oportunit─â┼úile, dac─â tot scriam despre ele. Ceva fundamental s-a schimbat ├«n viziunea mea despre pia┼úa ac┼úiunilor, ┼či asta m-a marcat ├«ntr-at├«t ├«nc├«t, de┼či am continuat s─â cump─âr ac┼úiuni, m-am limitat la contemplarea pie┼úei. Le ┼úin acolo, pentru mo┼čtenitori. Nu este cea mai corect─â abordare, pentru c─â, ├«ntre timp, unele companii s-au delistat ┼či a trebuit s─â lichidez ┼či eu de┼úinerea. Dar de ce m-am ├«nmuiat? 

La un moment dat, ├«n toamna anului 1999 ├«mi propusesem s─â dezleg enigma cota┼úiilor ac┼úiunilor unei societ─â┼úi listate pe burs─â. Nu era o companie important─â, dar varia┼úiile de pre┼ú semnificative ┼či volumul de tranzac┼úionare tr─âdau un interes deosebit din partea investitorilor. Am intuit o manipulare a pre┼úului ac┼úiunilor ┼či am ├«ncercat s─â aflu cine st─â ├«n spatele ei. Perioada modific─ârilor de pre┼ú, ca rezultat al unor manipul─âri grosolane, p─ârea ├«ndep─ârtat─â, chiar dac─â pia┼úa ac┼úiunilor era ├«nc─â la v├«rsta ÔÇ×gr─âdini┼úeiÔÇť. ┼×i eu, f─âr─â s─â ├«mi dau seama de urm─âri, sus┼úinusem manipularea pie┼úei ├«n perioada ├«n care bursa era ├«n ÔÇ×fa┼č─âÔÇť. Prin 1996, conduceam sec┼úia ÔÇ×Investi┼úii personaleÔÇť la revista Capital, c├«nd s-a luat decizia promov─ârii jocului bursier ├«n r├«ndul tinerilor. Am organizat un concurs cu premii ├«n bani (echivalentul a 300 de dolari). ├Änving─âtor a fost un student care a pus, ├«n mod repetat, oferte de cump─ârare ┼či v├«nzare pe acela┼či emitent. Nu a fost singurul concurent care a procedat astfel, dar el a r─âmas, la final, cu cel mai mare profit. Urmare a succesului s─âu, studentul a fost racolat de c─âtre o companie de brokeraj. Ast─âzi este unul dintre cei mai aprecia┼úi ┼či mai respecta┼úi oameni din pia┼úa de capital, coordoneaz─â opera┼úiuni de milioane de euro ┼či continu─â s─â fie unic prin modul ├«n care ├«n┼úelege s─â se implice activ ├«n promovarea pie┼úei bursiere. 

S─â revin la istorisirea ini┼úial─â. M-am ├«nt├«lnit cu unul dintre cei care investeau puternic (├«n termenii acelor timpuri) ├«n titlurile emitentului, fusese vedeta pie┼úei. Investitorii din pia┼úa de capital cu greu se l─âsau convin┼či s─â recunoasc─â faptul c─â s├«nt implica┼úi ├«n tranzac┼úiile cu ac┼úiuni, dar─âmite s─â mai ┼či vorbeasc─â despre asta. Iar omul meu ├«┼či luase m─âsurile de precau┼úie. Nu mi-a permis s─â ├«i public numele, iar de fotografiat nici nu mai putea fi vorba. ├Än schimb, a venit la ├«nt├«lnire cu un alt investitor. A┼ča aveam s─â cunosc doi oameni cu adev─ârat interesan┼úi, ni┼čte aventurieri ├«n adev─âratul sens al cuv├«ntului (unul dintre ei fusese marinar). Am├«ndoi f─âcuser─â bani din bi┼čni┼úa cu blugi ┼či dolari, dar trecuser─â de la specul─â la o nou─â condi┼úie: cea de speculator. Aveam s─â aflu c─â nu lucrau singuri, ci ├«ntr-o adev─ârat─â re┼úea. Nu exista Internet, pagerul nu disp─âruse din peisaj, iar telefonul mobil era ├«n plin─â ascensiune. Oamenii se organizaser─â astfel pentru a avea acces la informa┼úii: unul cuno┼čtea o secretar─â la o companie listat─â, altul ÔÇô un director, al┼úii citeau presa sau monitorizau ┼čtirile. Urm─âreau orice zvon despre companiile listate. Se bip─âiau imediat ce ap─ârea ceva nou. Informa┼úiile erau verificate rapid ┼či se trecea la ac┼úiune. C├«nd luau ┼úeap─â din cauza unor alarme false, se sprijineau ├«n pia┼ú─â. Pentru a-┼či minimiza pierderile, intrau la reciprocitate cu ordine de cump─ârare, pentru a sus┼úine cota┼úia amenin┼úat─â s─â se pr─âbu┼čeasc─â. Iar c├«nd miroseau profitul, for┼úau cota┼úiile. Pia┼úa nu mai putea fi manevrat─â cu c├«teva sute de dolari, ca ├«n perioada de deschidere a bursei, dar cu c├«teva mii, micii investitori f─âceau profituri bunicele. Marinarul ├«┼či v├«nduse apartamentul cu trei camere ca s─â intre ├«n business, dar spre sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ90 bursa intrase ├«n declin ┼či nici investitorii nu o duceau prea bine. Asta ├«i determinase s─â se ÔÇ×asociezeÔÇť. Nu am mai auzit de ei, de atunci, ┼či nu ┼čtiu dac─â mai s├«nt ┼či acum ├«n pia┼ú─â. 

Eu am ├«nv─â┼úat ├«ns─â mai multe lec┼úii. Nu intri pe burs─â dac─â e┼čti alergic la risc. Pentru cei tem─âtori exist─â depozitele bancare. De aceea, ├«n terminologia de specialitate exist─â investitori ┼či deponen┼úi. O alt─â lec┼úie este: Dac─â ai decis s─â investe┼čti ├«n ac┼úiuni, atunci trebuie s─â fii activ. Iar ca s─â fii activ, trebuie s─â fii informat. Tot de poveste este ┼či modul ├«n care te po┼úi ├«mbog─â┼úi sau s─âr─âci pe burs─â, indiferent de condi┼úiile macroeconomice sau indicatorii financiari ai companiilor. M─â feresc s─â spun ÔÇ×├«mbog─â┼úi sau s─âr─âci la noiÔÇť, de┼či ÔÇ×afar─âÔÇť s-ar face pu┼čc─ârie pentru ceva asem─ân─âtor (s─â mai spun─â cineva c─â nu e bine ├«n Rom├ónia!). La mai bine de zece ani distan┼ú─â de prima istorioar─â, la mijlocul lunii martie 2011, a ÔÇ×ie┼čitÔÇť pe pia┼ú─â ┼čtirea c─â Transgaz, operatorul care de┼úine monopolul transportului de gaze, va distribui ac┼úionarilor 90% din profitul companiei. La aproape 10% din pre┼úul curent al unei ac┼úiuni, dividendele dep─â┼čeau cu dou─â puncte procentuale infla┼úia din anul trecut, ├«n care a realizat profitul. Informa┼úia nu a fost negat─â de companie, iar timp de o s─âpt─âm├«n─â, titlurile emitentului TGN au ├«nregistrat cre┼čteri; de la 255,5 lei, la un maxim de 273,85. Un c├«┼čtig de 7% ├«n mai pu┼úin de zece zile, la care se adaug─â ┼či c├«┼čtigul din dividende este o bun─â afacere! Dar vai, ┼čtirea este infirmat─â ├«n Adunarea General─â a Ac┼úionarilor, reprezentan┼úii statului, ac┼úionarul majoritar prin Ministerul Economiei, resping├«nd propunerea de dividend! Urmarea previzibil─â: ac┼úiunile se pr─âbu┼česc p├«n─â sub pre┼úul de la care a ├«nceput cre┼čterea generat─â de ┼čtirea ini┼úial─â. Dar pe 9 iunie, la reluarea AGA, o nou─â lovitur─â de teatru: Ministerul Economiei accept─â dividendul propus cu o lun─â ┼či jum─âtate ├«n urm─â. Se reia trendul de cre┼čtere, pentru ca investitorii s─â se ├«ncadreze ├«n data de referin┼ú─â care le d─âdea dreptul la dividende. Dup─â ex-dividend pre┼úul scade din nou, de aceast─â dat─â firesc, cu 10%. ┼×edin┼úa de tranzac┼úionare din 6 iulie se ├«nchidea pentru simbolul TGN la 244.0 lei. A┼čadar, ne ├«ntoarcem la primele lec┼úii. Informa┼úia ┼či viteza de mi┼čcare. E drept c─â cel care are informa┼úia la prima m├«n─â este avantajat, dar pove┼čtile mele fac parte din evolu┼úia jocului la burs─â la noi. Asta nu ├«nseamn─â c─â tranzac┼úiile cu ac┼úiuni nu pot aduce ┼či satisfac┼úii micilor investitori. Dar ca s─â nu fie excep┼úia de la regul─â, trebuie respectate celelalte reguli. ├Än rest, lucrurile se vor schimba cu totul ├«n bine c├«nd masa critic─â de investitori activi va fi mai aproape de ┼úinta de 300.000 (acum s├«nt sub 10.000). Un num─âr mare de investitori ├«nseamn─â companii valoroase pe burs─â ┼či o protec┼úie ├«n plus pentru micul investitor. Nu neg ÔÇ×evolu┼úiile pozitiveÔÇť, dar nici nu pot s─â ├«mi ascund p─ârerea de r─âu c─â acest obiectiv pare a reprezenta pentru Bursa Valori de la Bucure┼čti mai mult dec├«t reprezint─â ┼úinta de infla┼úie pentru Banca Na┼úional─â: ceva care st─â pe loc, dar nu e niciodat─â nimerit!

George Vulc─ânescu este analist economic la bloombiz.ro. A publicat ├«n numeroase ziare ┼či reviste de specialitate, printre care Capital, Pia┼úa Financiar─â, Adev─ârul. A fost consilier al ┼čefului Bursei de Valori Bucure┼čti.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.