Cetatea spaimei

Fanny Chartres
Publicat în Dilema Veche nr. 361 din 13 - 19 ianuarie 2011
Cetatea spaimei jpeg

A venit o zi cînd frica a decis să-ţi ia în stăpînire corpul, l-a găsit tocmai pe al tău, puţin sfărîmicios, fragil şi spart. 

Spaima că nu mai poţi controla nimic, iată ce ai simţit de-a lungul acelor zile petrecute în spatele zidurilor albe ale spitalului. Corpul şi sufletul nu-ţi mai aparţineau, deveniseră obiecte în mîinile oamenilor cărora titlurile şi diplomele le dădeau dreptul să se joace cu stările tale. Mai întîi au fost durerile, suferinţe aproape banale ale bolii, şi consecinţele lor inevitabile: trup părăsit de forţă, constrîns să rămînă într-o poziţie imobilă şi întins pe un pat îngheţat. Apoi, foarte repede, au venit angoasa în faţa incapacităţii tale de a lua din nou frîiele propriului corp, spaima provocată de faptul că forţele fizice se micşorează văzînd cu ochii. Îţi dai seama îngrozit că boala e mai puternică decît orice, parşivă şi inteligentă, izbucnind neaşteptat, ducîndu-te de nas şi lovindu-te atunci cînd te aştepţi mai puţin, jubilînd că poate trăi şi se poate mişca în corpul tău uşor şi sfîrşit.

Duşmanul şiret avea planul bine pus la punct, şi astfel şi-a răspîndit răul în jurul victimei sale. Te-a însingurat în boală, te-a făcut să te simţi vinovat în faţa celor apropiaţi, ei înşişi cumplit de îngrijoraţi, legîndu-te de cele două gratii ale patului de spital. În zilele alea, ai crezut într-adevăr că frica a cîştigat: cu ghearele bine înfipte în carne, nu te mai părăsea o clipă şi se manifesta de-acum într-o formă vizibilă, prin tremuratul incontrolabil al mîinilor şi-al buzei de jos. Nu din cauza febrei tremurai, ceea ce ai fi preferat, ci din cauza fricii.

Frica de a rămîne închis, de a nu mai reveni niciodată la viaţa pe care ţi-o  aleseseşi, obligat să suporţi şi să suferi în tăcere. Singur. Halatele albe, care-ar fi trebuit să domolească şi să calmeze durerea, îţi hrăneau tremuratul, îţi interziseseră dreptul la speranţă. Te condamnau la o viaţă nemişcată şi mută, te obligau să asculţi discursuri savante, condescendente, pline de răceală şi de pesimism, tăindu-ţi legăturile cu lumea exterioară şi cu cei apropiaţi. Durerea ta era una oarecare. Acele lor făcuseră din braţul tău un curcubeu albastru, violet şi gri, vena se spărsese, braţul se umflase pînă îşi dublase volumul. Dar dacă le spuneai asta, nu se îngrijorau deloc, a fost nevoie de încă două zile şi de un nou acces de febră pentru ca ei să decidă în sfîrşit să-ţi acorde îngrijirile necesare. Teama de indiferenţă, de refuz te constrîngea la tăcere. De-acum încolo, nu vei mai scoate o vorbă. Vei suferi în tăcere. Boala îşi găsise un aliat şi îţi rîdea în nas cu neruşinare.

Atunci ai crezut că boala urma să-şi mai facă un aliat: o nouă teamă apăru. Descreierată, aproape iraţională. Că duşmanul, după ce îţi pulverizase orice urmă de forţă fizică, avea să-i îndepărteze pe toţi cei care îţi erau dragi. Teama de complot…

Dar boala şi teama au dat greş, iar dragostea, susţinerea, atenţia şi generozitatea cîtorva persoane, mai mult sau mai puţin apropiate, au triumfat. Cuvintele lor contau mai mult decît orice altceva, aşa că relele te-au părăsit, îndreptîndu-se spre alţii mai maleabili, mai singuri, mai lipsiţi de apărare. Halatele albe au dispărut şi ele, iar culorile vii au apărut din nou.

Astăzi, puşi în faţa unei alte frici, cea pe care ţi-o provoacă aceste cetăţi adăpostind durerile şi teama, simţi cum creşte în tine o forţă nouă. Ea te va ajuta să rezişti în faţa asalturilor, consolidîndu-ţi cetatea visurilor, o cetate care e în stare să te apere de tot, chiar şi de teamă.  

Fanny Chartres este traducătoare.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Singura specie care...
Ca în faimoasa metaforă a lui Walter Benjamin, în care angelus novus, împins de forțele progresului, zboară înainte cu spatele, privind înapoi...
p 10 YouYube jpg
p 12 WC jpg
În căutarea omului grec
Cine este „omul grec”, acela aflat la originea civilizaţiei europene?
p 13 WC jpg
Omul medieval în ipostaza îndrăgostitului
Putem privi și noi prin lentilele omului medieval? Cred că nu. Dar privirea noastră poate fi îmbogățită de acest om, născut la întîlnirea dintre realitate și ficțiune.
p 14 Hans Holbein, Ambasadorii WC jpg
Savantul umanist al Renașterii
Departe de a fi o ruptură cu tradiția și cultura Renașterii, putem vedea cum revoluția științifică se hrănește din ele.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.