Cernobîl

Mihail-Valentin CERNEA
Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
Cernobîl jpeg

„Cu fiecare minciună pe care o spunem, rămînem datori adevărului. Mai devreme sau mai tîrziu, acea datorie va fi plătită.“ Aceste cuvinte pline de înțelepciune rostite de profesorul Legasov în excepționalul serial HBO Cernobîl oferă, cred, esența catastrofei explorate cu tact și curaj de noua producție. Departe de a fi o recenzie, articolul de față e mai degrabă o meditație provocată de Cernobîl cu privire la ceea ce este, din punctul meu de vedere, cea mai hîdă hibă a oricărui mod intens birocratizat și totalitar de organizare a societății umane: impulsul de neoprit dezvoltat de toți cei subsumați acelei birocrații (nomenclaturi, în cazul sistemelor comuniste) de a face în așa fel încît „să nu apară probleme“. Această mantră proprie oricărui sistem politic corupt generează un fenomen social de dimensiuni enorme – o operațiune generalizată de a ascunde orice gunoi sub preș pentru evitarea cu orice preț a „problemelor“ mai sus menționate. Prin „probleme“ înțeleg orice consecință neplăcută pe termen scurt pentru persoanele implicate: de la un simplu scandal cu șefu’ pînă la închisoare sau, mai bine spus în context, gulag. Constelația de minciuni care se formează în urma acestei operațiuni de cosmetizare a realității este specifică, într-adevăr, națiunilor aflate sub jugul totalitar, dar nu lipsește, din păcate, nici în Vest.

În fapt, ceea ce vedem de-a lungul celor cinci episoade cutremurătoare ale miniseriei este o dezascundere explozivă, la propriu și la figurat, a gunoiului măturat, decade la rînd, sub preșul industriei nucleare sovietice tocmai spre a preveni potențiale „probleme“ cu Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice sau, mai rău, cu KGB-ul. Paradoxal și, într-un anumit sens, tragic, aceste două „organe“ ale poporului sovietic, la rîndul lor, aveau cam același scop: eludarea proverbialelor „probleme“ în relațiile cu competitorii capitaliști.

Chiar și după producerea dezastrului, guvernanța sovietică este mult mai preocupată să țină gunoiul, acum radioactiv, sub același preș, închizînd gura oricărui individ îndeajuns de fraier încît să-și dorească să rezolve adevărata problemă. De asemenea, operatorii centralei nucleare de la Cernobîl nu sînt deloc interesați de efectele pe care accidentul ar putea să le aibă asupra oamenilor nevinovați din jur, ci au o singură misiune: pasarea vinei de la unul la altul. La final, aflăm că pînă și cei prezentați de serial ca eroi au fost complici la cauzele dezastrului, fapt ce confirmă una dintre mărturiile cele mai frapante ale lui Mihail Gorbaciov, anume că disoluția Uniunii Sovietice începe odată cu Cernobîl – bucățile de grafit radioactiv au topit, pînă la urmă, preșul cu totul.

La 33 de ani distanță, sistemele comuniste au colapsat, locul tragediei a fost securizat (de-abia în 2017, de o echipă internațională la cererea Ucrainei independente, printr-o reală minune inginerească), dar fuga disperată de „probleme“ nu a dispărut niciodată din Estul Europei – ea nu are timp de înjumătățire. O vedem, de pildă, în zecile de documente și hîrtii inutile cerute de orice autoritate publică de la noi „ca să nu avem probleme“. O vedem și în reacția stupidă a Kremlinului și a presei sale aservite la succesul serialului Cernobîl: acuze de conspirații împotriva industriei nucleare rusești și dezinformare (deși la baza serialului stau chiar înregistrările și notele lui Legasov și ale altor oameni de știință sovietici) – pe scurt, tot ce și-au dorit creatorii serialului, conform actualilor KGB-iști reșapați în neocapitaliști conservatori, e să-i facă „probleme“ Federației Ruse. Îi contrazic cu dezgust. Tot ce și-au dorit mințile înțelepte din spatele Cernobîl este să ne aducă aminte că adevărul este un recuperator dur și nemilos, iar dobînzile sale sînt, de multe ori, apocaliptice. 

Mihail-Valentin Cernea este doctor în filozofie al Universității din București și asistent universitar la Departamentul de Filozofie și Științe Socioumane, Facultatea de Management, Academia de Studii Economice din București.

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Proiectul pistelor pentru competițiile olimpice blog unteanu
Idealul olimpic alunecă pe zăpada și gheața din deșertul Arabiei Saudite
Consiliul olimpic asiatic a anunțat ieri, provocând un șoc global, că Arabia Saudită a fost oficial aleasă să găzduiască Jocurile Olimpice de iarnă ale Asiei din 2029.
Burleanu
România vorbelor goale: Naționala, batjocorită de niște oameni care una spun, alta fac
O trecere în revistă a declarațiilor oferite de Răzvan Burleanu, Mihai Stoichiță și Edward Iordănescu, de la începutul anului până acum, ne oferă un tablou șocant.
Alina Gorghiu FOTO Facebook
Gorghiu, după cazul Bălăşoiu: Revizuirea Constituției trebuie să prevadă demiterea unui parlamentar
Șefa interimară a Senatului a susținut că o viitoare revizuire a Constituției trebuie să aibă în vedere posibilitatea demiterii unui deputat sau senator din Parlament, cu votul electoratului.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.