Cenzură sau editare?

Christian MITITELU
Publicat în Dilema Veche nr. 876 din 21 - 27 ianuarie 2021
Cenzură sau editare? jpeg

Domnule Christian Mititelu, cum vedeți acuzația de „cenzură” pe care jurnaliștii sau autorii o folosesc destul de des în România, împotriva editorilor sau șefilor lor?

Presa din România, cu excepția unor investigații jurnalistice, bate pasul pe loc. Nu are cum să fie supusă unei concurențe din afară care să o oblige să se reformeze și, în lipsa concurenței, nu e dispusă să învețe de la cea vest-europeană sau să copieze practicile bune.

Rolul editorului la noi este șters sau neclar (sau cel puțin așa era pe vremea cînd stăteam la București). Nu i se recunoaște rolul și nici autoritatea (care depinde și de verticalitatea lui). Poate că unii nici nu vor sau nu pot să-și exercite autoritatea profesională. Sau poate că nu există un limbaj comun sau un set de valori/criterii pe care să le împărtășească atît editorii, cît și subalternii lor. Răsfoind unele cărți care tratează cîte o temă sau cîte un personaj istoric pentru un public larg, constat că nici unii editori (sau redactori) de carte nu își iau rolul în serios. Cunosc două persoane în Anglia care nu sînt la prima lor carte, dar care acceptă să scurteze, să schimbe sau să rescrie textul la cererea editurii cu care au contract. Și nu s-au plîns că sînt cenzurați.

Se mai întîmplă ca ziariștii să dezvolte cu timpul o boală profesională. Ajung să se considere mai atotștiutori și mai importanți nu numai decît editorii, dar și decît interlocutorii lor – între care unii, cu toate carențele aparente, au fost învestiți prin vot sau altfel cu responsabilități însemnate.

Christian Mititelu a fost timp de 20 de ani director al secției române a BBC, apoi președinte al Alianței Civice și membru al Consiliului Național al Audiovizualului.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Diana Panait 2 foto arhiva personala jpeg
Mamă și ofițer pe flancul estic al NATO: povestea căpitanului Diana Panait din Poliția Militară
Visul Dianei Panait a fost zborul, dar destinul a așezat-o în fruntea logisticii unei structuri de elită. Într-un interviu pentru „Adevărul”, căpitanul Poliției Militare vorbește despre despre rigoare, misiunea de a fi mamă sub jurământ militar și cum se vede siguranța României.
Mama- bebelus - shutterstock
Dincolo de „baby blues“: „Depresia post-partum nu este un eșec personal“
Pentru multe femei, instabilitatea emoțională de după naștere face parte din adaptarea firească a primelor zile. Când însă tristețea, iritabilitatea și epuizarea persistă și afectează somnul, relația cu copilul și viața de zi cu zi, vorbim despre depresie post-partum – o afecțiune reală.
Vigneto Foro Boario jpg
Vinul de legendă care a înnebunit împărații și poeții. Care erau calitățile lichidului și ce gust avea
Vinul este una dintre cele mai vechi și consumate băuturi alcoolice din lume. De-a lungul istoriei, câteva soiuri și mărci de vinuri au devenit legende.
Steaua WOH G64 Sursa New Scientist webp
Misterele uneia dintre cele mai mari stele din Univers. Transformarea care a uimit oamenii de știință
O echipă internațională de astronomi a observat pentru prima dată una dintre cele mai mari stele cunoscute din Univers în timpul unei transformări extrem de rare: trecerea ei dintr‑o supergigantă roșie într‑o hipergigantă galbenă.
cumparaturi online comert online FOTO Shutterstock
De ce cumpărăm impulsiv online? Șase întrebări pe care să ni le punem înainte de a face orice achiziție
Deciziile de consum rareori sunt pur raționale. Deși principiile financiare sunt simple, comportamentul real de cumpărare este influențat constant de factori psihologici precum stresul, oboseala, presiunea socială sau impulsul emoțional.
Schiţă bloc nou
Apartamentele din sectorul 1, de două ori mai scumpe decât cele din sectoarele 4 și 5
Apartamentele noi localizate în Sectoarele 1 și 2 din București se vând cu cele mai mari prețuri din țară, în ciuda faptului că cea mai scumpă piață imobiliară este considerată a fi, de zece ani, cea din Cluj-Napoca.
Calea ferata Oravita Anina  Foto P  Cvikevic jpg
Cum au fost construite primele tuneluri feroviare din România. Munții Banatului, străpunși de căile ferate pentru cărbune și fier
Peste 200 de tuneluri feroviare, cu o lungime totală de peste 80 de kilometri, au fost construite în România. Aproximativ un sfert dintre acestea datează din secolul al XIX-lea, fiind realizate pe primele căi ferate istorice de pe teritoriul țării.
Prima femeie pilot Élise Deroche FOTO: X/@laurentalbaret
8 martie: Aviatoarea franceză Elise Raymonde Deroche devine prima femeie care primește licență de pilot, într-un sport considerat „bărbătesc”
8 martie este Ziua Internaţională a Femeii, dar și ziua în care aviatoarea franceză Elise Raymonde de Laroche devine prima femeie care primește licența de pilot.
Valea Râului Mare din Retezat  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (25) JPG
Colosul energetic din Retezat intră în modernizare după patru decenii. Investiție uriașă la hidrocentrala de pe Râul Mare
Aproape 200 de milioane de euro vor fi investite în modernizarea hidrocentralei Retezat, una dintre cele mai mari din România, inaugurată în urmă cu patru decenii și rămasă printre cele mai mari din România.