Centrul ┼či marginea

7 iunie 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än urm─â cu ceva ani, c├«nd ├«mi petreceam vacan┼úele ├«n alte ora┼če din ┼úar─â, iar locuitorii lor aflau c─â s├«nt din Bucure┼čti, eram ├«ntrebat─â invariabil ├«n ce cartier stau. Cei mai mul┼úi erau dezam─âgi┼úi ┼či ├«┼či pierdeau interesul fa┼ú─â de mine ├«n momentul ├«n care le spuneam c─â locuiesc pe o strad─â, pe Calea Mo┼čilor. Pentru ei era un loc vag cunoscut, ├«ncercau s─â ├«┼či ia repere, cum ar fi cartierul Colentina sau magazinul Bucur Obor. Apoi ├«mi povesteau c─â au stat ┼či ei la un moment dat ├«n Bucure┼čti, o lun─â, un an sau c├«teva zile la o sor─â, un nepot, un cumnat din cartierul Militari, Balta Alb─â sau Drumul Taberei. Din punctul lor de vedere, Capitala, ca ┼či ora┼čul lor, de altfel, exista ├«n primul r├«nd datorit─â cartierelor sale. De┼či nu aveau un specific aparte, c─âci sem─ânau ├«ntre ele - acelea┼či aglomer─âri de blocuri construite ├«n anii ├ó┬Ç┬Ö70-├ó┬Ç┬Ö80 - le puteai denumi ┼či apar┼úine. Mi-am dat seama mai t├«rziu c─â acest tip de mentalitate ├«┼či avea de fapt originea ├«n dorin┼úa oamenilor de a face parte din comunit─â┼úi mici unde reprezentau c├«te o individualitate (Gigi de la blocul F7, scara 2, Maria de la blocul turn de l├«ng─â complex, Sandu care st─â vizavi de Peco etc.) ┼či ├«n teama de a se pierde ├«n anonimatul Marelui Ora┼č. De fapt, cartierul era doar o extensie a satului de unde au plecat majoritatea bunicilor lor. Au venit la ora┼č ca s─â lucreze ├«n fabrici ┼či ├«ntreprinderi, li s-a repartizat o locuin┼ú─â de serviciu, de cele mai multe ori chiar ├«n imediata apropiere a locului de munc─â (pe care ulterior au cump─ârat-o cu bani pu┼úini), au ├«nv─â┼úat s─â tr─âiasc─â la bloc, s─â stea la coad─â la Alimentara atunci c├«nd se b─âgau ou─â ┼či carne, s─â-┼či cumpere ┼úig─âri de la debitul din col┼ú ┼či urma s─â m─ân├«nce la comun ├«n acele cantine socialiste din Circurile Foamei, un alt "proiect" pentru oamenii muncii care, din fericire, n-a mai fost realizat. Astfel, majoritatea cartierelor de ast─âzi s├«nt de fapt o "inven┼úie" comunist─â, lipsit─â de farmec ┼či de personalitate. Dar care totu┼či a creat treptat un mod de via┼ú─â. Genera┼úii ├«ntregi s-au format ┼či au crescut "├«n cartier". Au mers la ┼čcoala de peste drum cu cheia de g├«t, s-au jucat ├«n parcarea din spatele blocului, s-au c─â┼ú─ârat pe teresa punctului termic ┼či au at├«rnat cu capul ├«n jos de b─ât─âtor. Pentru genera┼úii ├«ntregi, linia de tramvai a ├«nsemnat unica leg─âtur─â cu restul lumii. ┼×i cu timpul au ├«nceput s─â fac─â diferen┼úa dintre "centru" ┼či "margine". "Centrul" sau "├«n ora┼č" reprezenta ceva ├«ndep─ârtat unde nu aveau de ce s─â se duc─â (poate doar duminica la vreun film, dar era cinematograf ┼či ├«n cartier), o tenta┼úie destul de costisitoare (iar cheltuielile ├«ncepeau cu biletul de tramvai) ┼či care implica pierdere de vreme ┼či renun┼úarea la comoditate. "Marginea", ├«n schimb, erau vecinii, prietenii, tot ce le era familiar ┼či cunoscut. ├Än centru erai doar turist de ocazie, la margine erai, ├«n schimb, acas─â. Cu timpul lucrurile au ├«nceput s─â se schimbe, ├«ns─â nu ├«n esen┼ú─â. ├Änc─â exist─â oameni pentru care Bucure┼čtiul, de pild─â, e alc─âtuit din dou─â str─âzi ┼či trei magazine. Spre deosebire de americani, s─â zicem, care se mut─â cu lejeritate dintr-un stat ├«n altul, la noi mutatul ├«ntr-un alt cartier este echivalent cu o dezr─âd─âcinare ┼či poate cauza depresii. Totu┼či, "via┼úa de cartier" a evoluat. E mai dinamic─â, mai divers─â. Au ap─ârut terasele, g─â┼čtile, cursele de ma┼čini nocturne. Hip-hop-ul rom├ónesc a cunoscut o perioad─â de succes, dup─â care a c─âzut ├«n dizgra┼úie. Pentru c─â nu exista nici o miz─â. "B─âie┼úii de cartier" nu tr─âiau ├«n Bronx sau ├«n Queens, ci ├«n Rahova sau Pantelimon. Nu erau cu nimic mai speciali fa┼ú─â de al┼úi b─âie┼úi de v├«rsta lor din Titan sau Berceni ┼či din aceast─â cauz─â ├«ntregul "fenomen" s-a dovedit a fi doar un moft de tranzi┼úie. Apartenen┼úa la un grup, la o comunitate a r─âmas ├«ns─â la fel de important─â. Dar comunit─â┼úile "de cartier" (dac─â or fi existat vreodat─â) ├«ncep s─â se destrame ┼či s─â fie treptat ├«nlocuite de mica lume "din firm─â" sau de prietenii virtuali de pe Internet. Vii acas─â, ├«ncui u┼ča ┼či descoperi c─â, de fapt, e┼čti singur ├«ntr-un cub de beton. ┼×tii totul despre vecinii t─âi, iar ei ┼čtiu totul despre tine, ├«ns─â nu ave┼úi nimic ├«n comun. Nici m─âcar un elementar sim┼ú civic care s─â aib─â drept rezultat o scar─â de bloc mai civilizat─â sau un p─ârcule┼ú mai curat. Cei de la parter pun st─âp├«nire pe peticele de p─âm├«nt de l├«ng─â bloc ┼či le transform─â ├«n gr─âdini private. Dincolo de ele, e trotuarul plin de coji de semin┼úe ┼či de mucuri de ┼úig─âri. A┼ča c─â via┼úa din cartier se reduce de fapt la detalii. Str─âzi, oameni, case... (A. P.)

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.