Cele mai coolturale oraşe din România

Publicat în Dilema Veche nr. 430 din 10-16 mai 2012
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Există multe metode pentru a măsura calitatea vieţii într-un oraş. Majoritatea presupun compararea unor indicatori precum oportunităţile de pe piaţa muncii, serviciile sociale disponibile, preţul şi calitatea locuinţelor, costurile de întreţinere, siguranţa cetăţeanului şi ordinea publică, eficienţa transportului public, calitatea aerului, numărul spaţiilor verzi şi al locurile de recreere, echilibrul demografic, atractivitatea oraşului etc. Printre criterii apare tot mai des şi vitalitatea culturală: e o categorie în sine, pentru a cărei analiză se urmăresc o grămadă de factori. Degeaba ai case la preţuri rezonabile, locuri de muncă bine plătite, aer curat şi tramvaie care merg ca ceasul, dacă în oraş nu se petrece mai nimic. Pe de altă parte, vitalitatea culturală e tot mai des un indicator economic: nu e doar un element de bază al (re)construcţiei urbanistice, ea oferă şi oportunităţi de investiţii. Indicele de vitalitate culturală „măsoară“ accesul publicului la bunurile culturale (în funcţie de cît de extinsă e infrastructura disponibilă – teatre, muzee, galerii, săli de concerte etc.), dimensiunea şi calitatea ofertei (şcoli cu profil artistic, centre de creaţie, programe de burse şi rezidenţe etc.) şi schimburile economice bazate pe industriile creative.

Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (CCCDC) oferă, de cîţiva ani, un studiu aprofundat cu privire la vitalitatea culturală a oraşelor din România. În cadrul CCCDC, a urmărit 36 de indicatori, grupaţi în şase categorii distincte: infrastructura sectorului cultural, industriile creative, cheltuielile pentru cultură în bugetele locale, participarea culturală, resursele umane în educaţie culturală şi sectorul nonprofit. Datele cuprinse în acest studiu ar trebui să le ofere liderilor locali o idee despre potenţialul cultural al oraşului şi al performanţei atinse în sectorul cultural.

Cercetarea şi-a propus de fapt să urmărească modul în care economia creativă bazată pe produse şi servicii protejate de copyright, majoritatea derivate de fapt din activităţi cu valenţe culturale, se îmbină cu susţinerea financiară din partea autorităţilor locale pentru dezvoltarea culturii, cu gradul de echipare culturală, precum şi cu participarea locuitorilor la activităţi culturale în principalele oraşe ale ţării. Cel mai recent studiu datează din 2010 şi analizează 46 de oraşe reşedinţe de judeţ şi oraşe cu peste 50.000 de locuitori. Pentru prima dată, cercetarea a luat în calcul şi sectorul neguvernamental ca factor pentru dinamizare a vieţii culturale.

Sinteza datelor a produs o ierarhie naţională (N.B.: capitala a fost exclusă din top avînd în vedere dimensiunea şi numărul de locuitori disproporţionate faţă de celelalte oraşe studiate). Cele mai vitale oraşe româneşti sînt: 1) Cluj; 2) Sibiu; 3) Sfîntu Gheorghe; 4) Timişoara; 5) Alba Iulia; 6) Iaşi; 7) Bistriţa; 8) Tîrgovişte; 9) Miercurea Ciuc; 10) Tîrgu-Mureş.

Pînă la urmă, dezvoltarea economiei creative este proporţională cu diversitatea activităţilor culturale şi nu este întotdeauna (şi nu neapărat) legată de susţinerea financiară din partea instituţiilor publice. O altă concluzie a studiului e că patrimoniul existent de care dispune un oraş nu garantează şi vitalitatea culturală. 

(Sursa: culturdata.ro)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.