Cel mai iubit dintre petrileni

Publicat în Dilema Veche nr. 813 din 19-25 septembrie 2019
Cel mai iubit dintre petrileni jpeg

├Än zona pie╚Ťei din Petro╚Öani, pe dreapta, o dughean─â deasupra c─âreia scrie mare LIBR─éRIE. Afar─â stau ├«ncolonate frumos mai multe coroane funerare din plastic; ├«n─âuntru, juc─ârii ╚Öi tot felul de nimicuri s├«nt puse la v├«nzare. La bulevard, doi buchini╚Öti de ocazie, fiecare cu c├«te o m├«n─â de c─âr╚Ťi de anticariat. ├Än ora╚Ö a mai r─âmas o singur─â libr─ârie, la mall. La Petrila, ora╚Öul ├«nvecinat, din patru libr─ârii, nu mai exist─â nici una. Ce-i drept, ├«n lipsa acestora, de unde s─â ╚Ötie lumea despre Ion Desideriu S├«rbu, scriitor, filozof, dramaturg ╚Öi miner petrilean? F─âr─â c─âr╚Ťi, cum s─â-i recupereze oamenii din spiritul r─âmas liber, ludic ├«n ciuda oprim─ârii suferite din cauza regimului comunist?

Am ajuns la Petro╚Öani ├«ntr-o zi de vineri, 28 iunie 2019, aniversarea a o sut─â de ani de la na╚Öterea scriitorului. Ora╚Öul e mic ╚Öi lini╚Ötit, cu un centru pietonal ├«mp├«nzit de cafenele, restaurante ╚Öi magazine second-hand. ├Än parc, pensionarii joac─â table, ├«n vreme ce la semafor, mai multe ma╚Öini cu ├«nsemnele ╚Öcolii de ╚Öoferi preg─âtesc tinerii de plecat pe drumurile patriei. ├Än afara unor afi╚Öe pe fa╚Ťada Teatrului Dramatic ÔÇ×I.D. S├«rbuÔÇť, nimic nu veste╚Öte centenarul scriitorului. S─ârb─âtoarea, totu╚Öi, st─â s─â ├«nceap─â: seara, ├«n holul teatrului e agita╚Ťie, se ├«mpart exemplare din gazeta Nirvana social─â ÔÇô un num─âr dedicat ├«n ├«ntregime scriitorului ÔÇô, iar oamenii poart─â tricouri cu mesajul ÔÇ×Unde e cultur─â, e ╚Öi lucr─âtur─âÔÇť, unul dintre numeroasele citate spicuite din textele sale.

Timp de trei zile, am urm─ârit o sumedenie de evenimente comemorativ-artistice, organizate de o m├«n─â de oameni care ├«nc─â-l citesc, ├«l iubesc ╚Öi vor s─â duc─â mai departe opera lui I.D. S├«rbu (sau Gary, cum mai era numit afectuos). Scriitorul r─âm├«ne viu mai ales prin eforturile artistului Ion Barbu ÔÇô cel care a g├«ndit programul acestui centenar, a ├«mp├«nzit zidurile caselor petrilene cu citate (├«nc─â actuale), se ocup─â de Casa Memorial─â dedicat─â lui, scrie ╚Öi regizeaz─â spectacole de teatru ╚Öi scurtmetraje inspirate de Gary ÔÇô, ╚Öi cu sprijinul pre╚Ťios al Teatrului Dramatic ÔÇ×I.D. S├«rbuÔÇť din Petro╚Öani, prin directoarea Irina Radu Bodea. (De men╚Ťionat, ├«n treac─ât, c─â Prim─âria din Petrila nu a oferit asisten╚Ť─â financiar─â centenarului, nu s-a implicat ├«n promovarea evenimentelor ╚Öi nu s-a ocupat nici de repara╚Ťiile promise la Casa Memorial─â. Din 2009, I.D. S├«rbu este, post-mortem, Cet─â╚Ťean de Onoare al municipiului Petro╚Öani.)

Ca orice s─ârb─âtoare, centenarul ├«ncepe cu pu╚Ťin─â muzic─â. Vineri sear─â, oamenii aduna╚Ťi ├«n sala teatrului ascult─â, timp de dou─â ore, un concert de Ada Milea ╚Öi Vali ÔÇ×Sir BluesÔÇť R─âcil─â, deschis cu Experiment de Blues cu Al┬şcool pe versurile lui Ion Mure╚Öan, continuat cu versuri inspirate chiar de Gary. Publicul z├«mbe╚Öte, r├«de, ofteaz─â, cade pe g├«nduri. S├«mb─ât─â diminea╚Ť─â, scena arat─â diferit: ├«n vreme ce, l├«ng─â Casa de Cultur─â, urm─âream cum ultimul be╚Ťiv se ├«ndrepta spre cas─â, ├«mpleticindu-se, ├«n fa╚Ťa teatrului se adunau al╚Ťi amatori de cultur─â, la un happening sub titulatura ÔÇ×Oastea Domnului Ion D. S├«rbuÔÇť. De data asta, semnificativ mai pu╚Ťini dec├«t ├«n seara precedent─â. ├Än ce const─â spectacolul? Actorii urc─â pe podium ╚Öi interpreteaz─â, pe r├«nd, 28 de ipostaze ale lui I.D. S├«rbu, ├«n vreme ce pe fundal s├«nt proiectate citate extrase din textele filozofului, defini╚Ťii ╚Öi reflec╚Ťii asupra propriei persoane. Gary este, ├«n propriile cuvinte: un rom├ón, un austro-ungar, un filo-rus antistalinist, un comunist contemporan cu fluturii lui Iosif din Arimateea, un estetician est-etic, un literat ├«ndr─âgostit de lan╚Ťuri, un sindicalist de unul singur, un proletar plin de lumpen-diplome, un miner f─âr─â lamp─â, un mini-Socrate ce nu a v─âzut Atena ╚Öi nici cartel─â de cucut─â n-are, un neam incapabil s─â repare o siguran╚Ť─â, un b─âtr├«n ce se copil─âre╚Öte continuu, un biet Danton primind zilnic picioare-n fund de la Robespierre-ul cartierului, un bo╚Öorog ce adun─â sticle vechi ╚Öi amintiri am─âgitoare, un biet sergent ├«ntr-o armat─â ce se tot retrage de un secol, un zoon antipolitikon.

Tot din textele lui Gary a ales ╚Öi muzicianul Zoltan Butuc c├«teva proze, de citit ╚Öi pus pe muzic─â. De altfel, ├«n 2015, artistul a realizat un audiobook cu Vechi povestiri minere╚Öti ale lui I.D. S├«rbu. ÔÇ×O aliniere de sus m-a adus la povestirile lui. ├Än ele asta am g─âsit, cum se ╚Ťine de limba rom├ón─â, cum speran╚Ťa e coloana vertebral─â a sufletuluiÔÇť, a ├«nceput muzicianul. Pe scen─â, cu chitara ├«n bra╚Ťe, am ascultat dou─â povestiri, prima despre crucea purtat─â de miner ├«n locul lui Christos, iar a doua despre clopotul nebunului, care ÔÇ×cum b─âtea? De┼čtept, al dracului. B─âtea numai c├«nd cineva, jos ├«n colonie, f─âcea un lucru ur├«t.ÔÇť

După un recital Nucu Pandrea, cu o serie înduioșătoare de balade la frunză, a venit rîndul scurtmetrajelor realizate de Ilie Pintea și Ion Barbu, filmate în Petrila, unul cu copii-actori, altul cu scriitorul Călin Torsan interpretîndu-l pe Gary copil.

83e378c2 d991 4a38 8c80 1bebeee659e1 jpg jpeg

ÔÇ×Teatrul, prima ╚Öi ultima tran╚ÖeeÔÇť

S├«mb─ât─â sear─â, spectacolul str├«nge un public semnificativ mai numeros. ├Än holul teatrului, un tat─â se uit─â la fotografiile ├«nr─âmate de pe pere╚Ťi, explic├«ndu-le feti╚Ťelor sale cine a fost I.D. S├«rbu. ├Äntr-un col╚Ť se primesc dona╚Ťii pentru Casa Memorial─â din Petrila, se ├«mpart insigne ╚Öi semne de carte cu centenarul. Actorul Erd├Âs Carol ╚Ťine un scurt discurs, anun╚Ť├«nd c─â-l va juca pe Gary S├«rbu ├«n toamn─â, chiar la Teatrul Dramatic din Petro╚Öani, ├«ntr-un spectacol intitulat Procesul, inspirat din via╚Ťa scriitorului. ├Än copil─ârie, actorul i-a fost vecin lui I.D. S├«rbu. Dup─â refuzul de a colabora cu Securitatea ╚Öi ├«ncarcerarea ulterioar─â, S├«rbu s-a ├«ntors la Petrila ╚Öi s-a ascuns o vreme ├«n cimitir, ├«n casa groparilor. Acolo, copilul Erd├Âs Carol era trimis de p─ârin╚Ťii lui cu m├«ncare. Urm─âtoarea lor ├«nt├«lnire a fost ├«nt├«mpl─âtoare, ├«n 1982, la Craiova. Atunci, S├«rbu i-a dat o pies─â de-a lui cu titlul schimbat ╚Öi autor fictiv, pe care Erd├Âs Carol a ├«ncercat s-o monteze la Satu Mare. ├Äns─â cineva din comisie a recunoscut textul ╚Öi, astfel, spectacolul a fost interzis.

Pe scena Teatrului din Petro╚Öani, actorii interpreteaz─â mici scenete din Ce mai taci, Gary?, un spectacol savuros, regizat de Ion Barbu dup─â texte de I.D. S├«rbu. Sub titlul ÔÇ×Eu ├«mi merit ╚Ťara!ÔÇť, ho╚Ťul prins de poli╚Ťist este premiat. Sau, ├«n spatele citatului ÔÇ×Niciodat─â nu se ╚Ötie cine d─â ╚Öi cine prime╚Öte, cine e ├«nv─â╚Ť─âtor ╚Öi cine e ├«nv─â╚Ť─âcelÔÇť, mita trece din m├«n─â ├«n m├«n─â, de la cet─â╚Ťean la poli╚Ťist, judec─âtor, medic, preot, gropar, la doamna cu coasa, apoi la securist. ╚śi a╚Öa mai departe. Spectacolul se ├«ncheie ├«n ropote de aplauze.

ÔÇ×Vreau s─â scriu. At├«tÔÇť

Cum intri ├«n Petrila, pe dreapta, pe zidul unei case verzulii se vede, clar, un citat din I.D. S├«rbu: ÔÇ×Petrila e o lume ce nu seam─ân─â cu nici o a┼čezare posibil─â, cu nimic ┼či nimeni de nic─âieri.ÔÇť Desenul face parte din Petrila Smart City, ideea artistului Ion Barbu de a bombarda ora╚Öul cu texte din S├«rbu. ╚śi apar ├«n continuare oameni doritori: de cur├«nd, un ╚Öofer de TIR a vorbit cu ╚Öeful lui ╚Öi-a ob╚Ťinut un camion alb, nemarcat, pe care Barbu poate desena ce vrea. ÔÇ×├Ä╚Ťi dai seama, a╚Öa ├«l plimb─âm pe S├«rbu prin toat─â ╚ŤaraÔÇť, exclam─â artistul. Nici pere╚Ťii exteriori ai Casei Memoriale n-au sc─âpat: pe ace╚Ötia, Barbu a ilustrat diverse scene din via╚Ťa ╚Öi opera lui S├«rbu. Iar ├«n─âuntru, o serie de fotografii consemneaz─â casele deja pictate cu ajutorul voluntarilor.

O serie de evenimente au avut loc ╚Öi la Casa Memorial─â pentru aniversarea centenarului. ├Än─âuntru, oamenii s-au adunat la atelierul de caligrafie ÔÇ×Scrisori c─âtre bunul DumnezeuÔÇť, ╚Ťinut de Ovidiu Hrin, designer ╚Öi artist vizual din Timi╚Öoara. ├Än curte e v├«nzoleal─â mare ÔÇô din blocul de vizavi, mai mul╚Ťi oameni curio╚Öi ne urm─âresc, f─âr─â a ├«ndr─âzni s─â intre ÔÇô, ├«n vreme ce amplas─âm o expozi╚Ťie de portrete ale scriitorului: ÔÇ×un c├«mp de S├«rbi asezona╚Ťi cu anemoneÔÇť, imaginat de Ion Murivale. ╚śi, dup─â ce anul trecut Darius Hulea a realizat un ansamblu sculptural ilustr├«ndu-i pe I.D. S├«rbu ╚Öi Constantin Br├«ncu╚Öi (comemor├«nd munca unui S├«rbu adolescent la ╚Ölefuirea blocurilor ce urmau a deveni Coloana Infinitului), anul acesta, sculptorul a revenit cu un bust al scriitorului, plasat ├«ntr-una dintre camerele Casei Memoriale.

Pe treptele casei, simbolic, Toma Velici, ├«ngrijitorul operei lui I.D. S├«rbu, ├«╚Öi ├«ncepe discursul cu o m─ârturisire: ÔÇ×De diminea╚Ť─â a fost S├«rbu cu mine, ├«nainte s─â vin aici.ÔÇť (Barbu: ÔÇ×S├«nt invidios, pe mine nici nu m-a sunat.ÔÇť) ├Äntr-un volum intitulat Ultimele, Velici a adunat fragmente din ultimele jurnale ale lui I.D. S├«rbu ╚Öi din scrisorile ├«n care acesta, ├«n 1989, ╚Ötiindu-se bolnav, ├«╚Öi lua adio de la prieteni. (Din p─âcate, nu ve╚Ťi g─âsi cartea aceasta ├«n multe libr─ârii, ├«ns─â, dintre operele reeditate ale lui S├«rbu, la Editura Polirom vor ap─ârea cur├«nd dou─â volume de proz─â scurt─â: Lampa. Povestiri petrilene, ╚śoarecele B ╚Öi alte povestiri, ambele ├«ngrijite de acela╚Öi Toma Velici.)

Centenarul se ├«ncheie cu o mic─â petrecere ╚Öi un semn de mul╚Ťumire c─âtre cea mai drag─â dintre voluntarii care ajut─â la p─âstrarea mo╚Ötenirii culturale a lui I.D. S├«rbu la Petrila. Meritul cel mai mare pentru ├«ngrijirea atent─â, zi de zi, a Casei Memoriale ├«l are Cristina ╚śandor, fost─â inginer─â la min─â. ÔÇ×So╚Ťul m-a certat, s─â mai vin ╚Öi pe-acas─â s─â am grij─â ╚Öi de el, c─â prea-mi petrec tot timpul aiciÔÇť, spune ea r├«z├«nd. Dar, ca s─â-l parafrazez pe Ion Barbu, ÔÇ×dac─â fiecare om ar adopta un scriitor, am ajunge departeÔÇť.

Foto: Cristina ╚śtefan

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.