"Cel Bun, cel Rău şi cel Urît"

Dan DUNGACIU
Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

sau coaliţia pro-occidentală de la Chişinău La vremea lor, s-a glosat mult şi deseori nestăpînit, despre "revoluţiile oranj" care au marcat spaţiul estic al Europei, în special România, Ucraina şi Republica Moldova. Comparaţiile "în trei" rămîn excesive. Dacă în România s-a petrecut în 2004 o schimbare de echipă politică cu păstrarea proiectului politic (integrarea euro-atlantică), în Republica Moldova s-a întîmplat o schimbare de proiect politic păstrînd garnitura politică, iar în Ucraina s-au modificat şi proiectul, şi echipa. De aceea, a utiliza cuvîntul "revoluţie" pentru România este nepotrivit, la fel, poate, şi pentru Republica Moldova; la Chişinău s-a vorbit despre "revoluţia oranj din capul preşedintelui Voronin". Pentru cine contemplă astăzi spaţiul public de dincolo de Prut, realităţile sînt, cel puţin la nivel de discurs, cu totul altele decît înainte de 2005. Atitudinea clasei politice este favorabilă fără rest integrării europene, discursul pro-occidental pare să fie "the only game in town". În plus, nu trebuie omis că nici un partid politic cu nostalgii sovietice sau cu platformă declarat pro-estică nu a acumulat suficient pentru a accede în Parlament. Concomitent, publicul de la Chişinău vrea din ce în ce mai mult Uniunea Europeană (peste 60%) şi NATO (peste 40%). Schimbarea de discurs a Partidului Comuniştilor (PC) a fost surprinzătoare şi nu prea. Unele voci susţin că preşedintele Voronin (în acelaşi timp şi liderul PC) începuse să se schimbe după întoarcerea din vizita de la Washington (decembrie 2002). După respingerea faimosului Memorandum Kozak (noiembrie 2003), liderul de la Chişinău basculează surprinzător spre Vest şi devine, cu timpul, favoritul numărul unu al multora dintre politicienii occidentali (fiul său, Igor, devine, pare-se, favoritul oamenilor de afaceri!). Ceea ce părea incredibil chiar şi pentru cel mai sceptic dintre comentatorii spaţiului moldav s-a petrecut sub ochii noştri: "Iuşcenko" din Republica Moldova nu venea din stradă, ci din fotoliul prezidenţial; nu era un opozant al sistemului, ci tocmai liderul din vîrful acestuia. Şi, aparent cel puţin, nu fără temei: Voronin este cel care a aruncat în decembrie 2003 un "nu" răspicat în faţă preşedintelui Putin, cel care nu a recunoscut legalitatea alegerii lui Ianukovici în Ucraina, cel care declara trupele ruseşti din Transnistria "armate de ocupaţie", respingea ferm intervenţia Moscovei în alegerile din 6 martie (inclusiv pe observatorii ruşi!), cerea participarea NATO şi a UE - inclusiv a României! - la soluţionarea conflictului transnistrean şi declara, nonşalant, aderarea la UE ca obiectiv principal al strategiei de politică externă a Republica Moldova. Adică, exact ceea ce un "Iuşcenko" ar fi trebuit să facă şi să spună, oriunde s-ar afla el în spaţiul ex-sovietic... Ceea ce s-a petrecut după alegeri a fost marcat de miza integrării europene. Sub acest stindard - plus cel al "interesului naţional" - Vladimir Voronin este ales la 4 aprilie 2005 preşedinte al republicii, inclusiv de parlamentarii Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), ai Partidului Social Liberal (PSL) şi ai Partidului Democrat (PD), punîndu-se astfel bazele unui parteneriat parlamentar între formaţiunile care l-au votat pe şeful statului (aşa numita "opoziţie constructivă"). Ceea ce ieri părea de necrezut se realizează: miza euro-atlantică (plus soluţionarea chestiunii transnistrene) devin liantul unor asocieri eclectice şi văzute pînă mai ieri drept contranaturii. Rezultatele nu întîrzie. Primul document fundamental elaborat şi avizat unanim de Parlamentul de la Chişinău a fost: "Declaraţia cu privire la parteneriatul politic pentru patru ani (2005-2009) pentru realizarea obiectivelor integrării europene". Unde sîntem la începutul lui 2006? Discursiv, lucrurile nu s-au schimbat semnificativ la nivelul coaliţiei, în ciuda unor tentative incoerente de "ieşire din pluton" (PSL şi PD). Singurul sondaj de opinie pe care îl avem la dispoziţie (IPP, decembrie 2005) ne indică o populaţie dezamăgită, la aproape toate nivelele, dar a cărei deziluzie se descarcă preponderent spre PC, care a pierdut circa 10%. PPCD îşi păstrează relativ constante procentele, devenind astăzi al doilea partid ca pondere politică. Pe locurile următoare se plasează alt membru al "opoziţiei constructive", PD. Dacă datele sondajului sînt credibile, rezultă că ideea parteneriatului parlamentar cu Partidul Comuniştilor după 2004 nu a generat, pînă la urmă, pierderi însemnate de imagine pentru cei care au făcut-o, cel puţin pînă în prezent. Dincolo de cifre sau de zgura discursului politic însă, realitatea din teren arată că procesul de reformă este lent. Angrenată în realizarea "Planului de Acţiune" convenit cu UE (nici măcar Acord de preaderare, însă!), Republica Moldova gîfîie sub presiunea duplicităţilor interne şi a neputinţelor administrative, a unei Ucraine egolatre şi a unei Rusii cinice şi neîndurătoare. Aproape totul trebuie schimbat acolo: legi, instituţii, selecţia cadrelor - proiecte de reformă pe care clasa politică de la Chişinău, cu rarisime excepţii, le croieşte şi le asimilează greu. În ultimă instanţă, aderarea înseamnă 1% inspiraţie şi 99% transpiraţie... Deşi mai silenţioşi, paşii spre integrarea în NATO - mult mai realistă pe termen scurt pentru Republica Moldova! - capătă consistenţa unui proiect. O recentă declaraţie a ambasadoarei SUA la Chişinău, Heather M. Hodges, merită consemnată: "Washington-ul este interesat de actuala strategie a Chişinăului în domeniul securităţii şi apărării atît pe plan intern, cît şi pe cel extern, pentru obţinerea de către Republica Moldova a unui eventual statut în NATO". "Planul de acţiune NATO - Republica Moldova", ce urmează a fi semnat în martie 2006, va fi un pas decisiv, iar reprezentanţii Alianţei se declară pregătiţi să preia solicitările de asistenţă formulate de către partea moldoveană. Dar există şi o fază de pregătire pentru NATO, dură şi selectivă. În condiţiile absenţei unei legi a lustraţiei la Chişinău, să fie oare mult discutatul "caz Pasat" (fost director al Serviciului de Informare şi Securitate şi fost ministru al Apărării, recent condamnat la 10 ani de închisoare) prilejul drenării şi regenerării unui sistem de securitate blocat vreme îndelungată de infiltraţia serviciilor (post)sovietice încă abundente acolo? Dacă aşa stau lucrurile - căci "Armaghedonul" este inevitabil în faza de preaderare - semnele sînt bune... Totuşi eclectica coaliţie pro-occidentală nu va rezista fără presiuni şi sprijin din afară. S-a născut prin cezariană şi rămîne în viaţă doar asistată. Cu mînă forte. Este fascinant de urmărit în continuare care dintre liderii de la Chişinău, prinşi în această "căsătorie din interes", năşită în altă parte, va şti să gestioneze mai bine situaţia şi cum va reacţiona Occidentul în cazul unei presiuni din ce în ce mai tenace la porţile lui. Căci, deocamdată, reacţionează lent, sincopat şi fără abnegaţie. Finalul nu este în nici un caz anunţat. Precum în faimoasa scenă finală a filmului invocat în titlu, partenerii parlamentari de circumstanţă se vor fi aflat la un moment dat faţă în faţă, într-un duel colectiv, fiecare singur împotriva tuturor. Nu încă. Dar dacă va fi să fie, nu putem şti acum, contemplînd nostalgiile (unora) de pe scena politică şi ambiguitatea intervenţiei externe, cine va rămîne atunci în picioare. Un singur lucru putem spera. Că acela care va arbitra acel prezumtiv duel de la Chişinău să fie Occidentul. Nu altcineva.

marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.
index jpeg 8 webp
Părinți la judecată
Totdeauna au existat dezacorduri între părinți și copii; ar fi ciudată o lume în care să nu existe acest tip de neînțelegeri!
p 13 sus Universitatea Babes Bolyai WC jpg
Aș fi fost o exigentă profă de mate
Se spune despre anumite telefoane care îți schimbă viața că ții minte cu precizie detaliile momentului în care te-au găsit.
index jpeg 5 webp
Cîteva ocazii
Oi fi ratat astfel ultima șansă să primesc o ofertă de „muncă cinstită”?
p 14 986 t blocat in propriul film jpg
Blocat în propriul film
Ajung acasă și deschid calculatorul, scriind Andrei Cătălin Băleanu.
Rue Campo Formio   Paris XIII (FR75)   2021 06 29   1 jpg
Oameni ca mine
Mai toate amintirile se mătuiesc fără să se șteargă, chiar dacă știu că odată au fost bune.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîne iubirea
„Koi no yokan” este un termen folosit pentru a desemna un fel de „premoniție a iubirii”.
985 t 10 Ilustratie de Jules Perahim jpg
„Și nu mă înșel în privința asta”
Un obiect manufacturat rătăcit în montura metalică a unei cărți

Adevarul.ro

image
Imagini emoționante cu Bruce Willis sărutându-și soția, la aniversarea nunții. Actorul luptă cu demența
Bruce Willis și Emma Heming au sărbătorit marți cea de-a 14-a aniversare a căsătoriei lor. Soția starului și-a amintit cum și-au reînnoit jurămintele și a postat pe Instagram o fotografie emoționantă cu un sărut de la o aniversare anterioară.
image
Un șofer care a sărit la bătaie cu bâta, pus la respect de victimă VIDEO
În baza datelor strânse de polițiști, șoferul a fost reţinut, urmând a fi prezentat magistraţilor cu propunere legală.
image
Un șofer român de TIR a explicat cum a ajuns să câștige 4.200 de euro pe lună VIDEO
Un tânăr român, care lucrează ca șofer de TIR la o firmă de curierat din Germania, a dezvăluit într-un clip video publicat pe TikTok cum a ajuns să încaseze 4.200 de euro pe lună.

HIstoria.ro

image
Apogeul și căderea lui Ernest Urdăreanu, favoritul regelui Carol al II-lea
Odată cu sfârșitul domniei Regelui Carol al II-lea, și-au pierdut pozițiile de la Curte și marii săi demnitari. Urdăreanu însă a fost singurul dintre aceștia ales de fostul suveran pentru a-l însoți într-un exil care s-a dovedit definitiv.
image
Prosecco și Macarons, două produse care au cucerit întreaga lume și altele din bucătarie
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.