Cei mai săraci bogați, cei mai fraieri șmecheri

Cosima RUGHINIŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 947 din 2 – 8 iunie 2022
image

Dacă nu ar fi, dacă n-ar fi fraierii / Șmecherii din ce, șmecherii din ce-ar trăi? (Florin Salam și Florin Talent, „Dacă fraierii n-ar fi”, 2021)

Dacă Mihai Eminescu capta, în secolul al XIX-lea, esența conservatorismului antiliberal, Florin Salam surprinde, în secolul XXI, esența conservatorismului neoliberal. Ai cea mai mare valoare cînd ai bani în buzunare, ești cel mai valoros cînd dușmanilor le merge prost, eu și cu frații mei ne luptăm mereu cu ei. „Eu sînt bomba nucleară / Distrug tot ce mă înconjoară / Am cea mai mare valoare / Cine mă supără moare”. Bani, dușmani, distrugeri și solidaritate de clică – avem aici chintesența ideologiei Wall Street.

În zilele bune, unii dintre noi avem totul. În România de azi, sînt oameni care mănîncă orice vor, de la sushi la mămăliguță. Sînt oameni care călătoresc prin Egipt și Machu Picchu, care ascultă orice muzică le poftește sufletul și văd orice filme le dorește inima. Mă număr și eu printre ei, și voi vorbi în numele nostru. Avem totul – dar trăim pe datorie. Pentru tot ce consumăm, golim planeta de petrol și minerale, defrișăm păduri, radem mii de specii de pe fața pămîntului, umplem atmosfera de dioxid de carbon și sufocăm ținuturi și oceane în plastic. Cine achită nota de plată? Fraierii, desigur – anume, cei ce n-au norocul să se fi născut încă și cei ce trăiesc în teritoriile prăduite, pustiite, inundate sau arse de orgoliul și lăcomia noastre.

Mai țineți minte cînd schimbam mina la pix? Azi aruncăm tot pixul, pentru că... de ce nu? Pentru cîteva guri de apă, lansăm o sticlă de plastic în lume. Pentru o banană, luăm o punguță de plastic. Pixurile, PET-urile și punguțele sînt, însă, păcatele fraierilor. Cei mai mari poluatori cu plastic nu sîntem eu și tu, ci Coca-Cola, PepsiCo și Nestle. Cei mai înstăriți 10% din pămînteni generează 48% din emisiile totale de carbon, iar cei mai bogați 1% generează 17% la sută, cu avioanele personale, iahturile și NFT-urile lor, așa cum arată World Inequality Report 2022. Mai aflăm aici că inegalitatea este într-o creștere continuă din anii ’80 încoace. Între 1995 și 2021, top 1% cei mai bogați oameni au obținut partea leului, adică 38% din creșterea globală a bunăstării, pe cînd cei mai săraci 50% au obținut firimiturile, 2% din surplusul de bunăstare generat de omenire – acela plătit, pe datorie, cu emisii de carbon și extincția în masă a celorlalte specii. Tot în acest raport aflăm că pandemia a fost un pretext pentru miliardari să își sporească substanțial averile, pe cînd restul omenirii pierdea locuri de muncă, închidea restaurante, școli și plătea amenzi. Cu alte cuvinte... fraieri.

Toată omenirea este îmbătată de petrol și intoxicată de gaze naturale. Sîntem aurolaci. De aici senzația că este imposibil să oprim marile companii de petrol să profite grotesc de pe urma războiului lui Putin. De aici și imposibilitatea de a ne înfuria cînd guvernele noastre nu reușesc să limiteze cererea de combustibil fosil în timp ce Ucraina este devastată, deși istoria ne arată că o astfel de strategie ar fi posibilă. Armata rusă dezmembrează Ucraina pe cele 52 de miliarde de euro pe care Europa i-a trimis din februarie în mai 2022.

Marile corporații și bogătașii lumii nu doar că ne aruncă CO2 în ochi, ci ne și amorțesc cu ideologia capitalismului adversarial, în care pedalăm cu toții, pentru a vedea cine ajunge primul la cel mai absurd nivel de consum. Confortul, dorința de înavuțire și teama de sărăcire ne împing să devenim complici, de la mic la mare, cu elitele capitalului care ne promit un viitor luminos și o creștere accelerată nesfîrșită. „Oricine crede că o creștere exponențială poate dura la infinit într-o lume cu resurse finite e fie nebun, fie economist”, observa economistul Kenneth E. Boulding. Dar cine nu-și ia din plăcintă cît mai mult și cît mai repede e fraier. Cine-și ia partea leului e șmecher. Logica e simplă. Dacă nu ești prădător ești pradă.

În Las Vegas tocmai s-a interzis iarba – nu marijuana, ci gazonul, din cauză că nu mai există apă disponibilă pentru a o arunca aiurea pe jos. Au bani, poate au și noroc, dar nu au iarbă și nu au apă. Sărăcia începe să ia alte forme. Vom fi săraci în aer respirabil, în apă potabilă, în temperaturi trăibile. Martie 2022 a fost cea mai fierbinte lună în India din ultimii 122 de ani, aprilie a ieșit pe locul 3, iar valul de căldură este mai timpuriu și mai amplu decît a fost vreodată. Cine n-are aer condiționat e fraier. Cine are e șmecher, cît timp rezistă rețeaua electrică și buzunarul la factură. Dar noi nu sîntem șmecheri doar pentru o zi. Sîntem șmecheri pînă vom muri.

Eu nu sînt șmecher pentru o zi sînt șmecher pînă voi muri

Sînt beton, beton, beton nu sînt șmecher de sezon

Am zile bune, zile cu soare și zile în care mă iubește

Și oriunde merg, eu am valoare

Și trăiesc împărătește!

(Of-of-of-of)

(Florin Salam, „Nu sînt șmecher pentru o zi”, 2020)

Cosima Rughiniş este profesor dr. în cadrul Departamentului de Sociologie al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti.

Foto: flickr

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

CTP
CTP, atac dur la adresa lui Alexandru Arșinel: „Atârnat în meserie de fusta marii actrițe Stela Popescu, nu făcea să râdă decât curcile“
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a transmis, într-o postare pe Facebook, un mesaj dur la adresa actorului, după ce acesta a încetat din viață.
fostul sanatoriu scos la licitatie de CJ Olt   foto theodora trusca jpeg
Fost sanatoriu TBC, chilipir scos la licitație. Povestea spitalului, impresionantă
Consiliul Județean Olt a scos din nou la licitație o clădire în care a funcționat sanatoriul TBC din Slatina. Prețul stabilit de evaluator pentru clădire și pentru terenul de 3.000 mp este un chilipir.
Dr. Marian Gașpar FOTO arhivă
Petiție pentru eliberarea chirurgului acuzat de luare de mită: „Lăsați-l să salveze vieți în continuare!”
Peste o mie de persoane au semnat, în mai puțin de 24 de ore, o petiție online pentru eliberarea chirurgului timișorean Marian Gașpar, arestat preventiv pentru luare de mită.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.