Cei care pleacă și cei ce rămîn

Publicat în Dilema Veche nr. 865 din 5 - 11 noiembrie 2020
Cei care pleacă și cei ce rămîn jpeg

Într-una dintre ultimele zile dinainte ca pandemia să ne schimbe societatea, mă aflam la Teatrul Replika, la premiera spectacolului Work. No Travel al lui Bobi Pricop. Gîndit după volumele de interviuri cu migranți români Tur-retur de Zoltán Rostás și Sorin Stoica, spectacolul descrie în detaliu greutățile celor care, la începutul anilor 2000, au plecat în Europa de Vest pentru a lucra în construcții, agricultură, turism sau pentru a îngriji bătrîni, de multe ori la negru. Douăzeci de ani mai tîrziu, printre spectatorii din sala de teatru s-au regăsit și copii ai unor părinți plecați să muncească în străinătate, provocînd o discuție amplă despre ce înseamnă să fii migrant, străin, asimilat, întors, plecat definitiv sau rămas în urmă.

„Running away is easy, it’s the leaving that’s hard“, cîntă Samuel T. Herring într-o melodie a trupei BadBadNotGood. Să fugi e ușor, să pleci, însă, e foarte dificil. Închisă în casă, în timpul stării de urgență, m-am gîndit deseori la ce semnifică plecarea. În primul rînd, schimbare. O schimbare care necesită curaj, care în unele cazuri poate însemna supraviețuirea, care poate chiar face diferența între viață și moarte. Plecarea este și pierdere, și cîștig. Uneori, e sinonimă cu abandonul. Oameni, lucruri, locuri lăsate în urmă. Amintiri de care ne desprindem cu greutate, cu lacrimi sau fără. Plecările nu conțin întotdeauna și întoarceri, precum călătoria lui Ulise. Alteori, oamenii nu dispar de tot, ci rămîn agățați de viețile noastre ca un fel de morți vii sentimentali, nici aici, nici acolo. În orice caz, plecarea aduce cu sine și o anume responsabilitate față de sentimentele celorlalți, ale celor părăsiți. Și lasă întotdeauna în urmă cicatrici. Mai mici sau mai mari.

I-am provocat pe invitații mei să privească subiectul din mai multe unghiuri. Terapeuta Cătălina Dumitrescu disecă plecările din relații sentimentale, dar și fuga de sine și dispariția din viață: cum ne despărțim de un om drag? Cum îl lăsăm să plece în liniște și cum rămînem noi înșine împăcați? Privim în urmă, precum Orfeu? Cît de greu e, în general, să ieșim din inerție și să ne punem în mișcare? Să plecăm definitiv, dar cu respect pentru ceilalți. Din perspectivă sociologică, Bogdan Voicu trasează harta migrațiilor pînă în prezent, analizînd fenomenul și aducînd în atenție aspectele pozitive pentru România. Două femei își dezvăluie poveștile de supraviețuire în urma unor relații abuzive fizic și emoțional: plecarea, în cazurile de violență domestică, e un proces dificil și traumatizant, dar absolut necesar. Traducătoarea Anca Zaharia trasează o paralelă între curajul de-a părăsi un loc de muncă nepotrivit și abuzul în dragoste: în momentul cînd pentru unul dintre cei doi parteneriatul nu mai înseamnă egalitate și respect, cînd celălalt se simte inutil sau nedorit, e vremea pentru o schimbare. Graficianul Călin Andrei și arhitecta Irina Gherman discută despre plecări din perspectiva migranților: primul se întoarce înapoi în România, din China, cu doar cîteva luni înainte de începutul pandemiei, în vreme ce ea decide să rămînă în Marea Britanie, unde și-a terminat studiile. Și, în sfîrșit, pentru unii dintre noi, după ieșirea din starea de urgență, plecarea – simplul act de-a ieși din casă, dintr-un spațiu sigur – a devenit prea dificilă.

Iar dumneavoastră? Dumneavoastră la ce vă gîndiți cînd vorbiți despre plecări? 

Foto: Irina Munteanu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.