ÔÇ×Ceau┼čescu ÔÇô Ce-l M-ai Mare Conduc─âtor al NostruÔÇť

Publicat în Dilema Veche nr. 732 din 1-7 martie 2018
ÔÇ×Ceau┼čescu ÔÇô Ce l M ai Mare Conduc─âtor al NostruÔÇť jpeg

Pe un grup rom├ónesc pe Facebook cu peste un milion de membri, post─ârile despre Nicolae Ceau╚Öescu s├«nt frecvente. Comentariile la post─âri se num─âr─â uneori cu miile ╚Öi exemplific─â atitudini extrem de r─âsp├«ndite printre rom├ónii de toate v├«rstele ╚Öi din toat─â lumea. De pild─â, este postat un articol care titreaz─â: ÔÇ×Sondaj: Nicolae Ceau╚Öescu ar c├«╚Ötiga deta╚Öat alegerile din Rom├óniaÔÇť.

Dintre cele aproape 1000 de comentarii am re╚Ťinut unul: ÔÇ×Mi se pare firesc. Pe vremea lui marile Puteri ╚Ťineau cont de Rom├ónia, ╚Ťara nu era nici colonie occidental─â, nici colonie ruseasc─â, aveam mari proiecte de ╚Ťar─â, agricultura irigat─â, industrie care lucra la export.ÔÇť

Alte articole de istorie recent─â dezv─âluie abuzurile ╚Öi crimele comise de regimul comunist, cum ar fi implicarea lui Ceau╚Öescu ├«n impunerea cu for╚Ťa a colectiviz─ârii agriculturii ├«n anii ÔÇÖ50. Dar ╚Öi aici apologe╚Ťii lui Ceau╚Öescu nu se las─â ╚Öi apeleaz─â la cuno╚Ötin╚Ťele dob├«ndite la orele de istorie ├«n vremea regimului na╚Ťional-comunist: ÔÇ×╚śti (sic) c├«╚Ťi ╚Ť─ârani au omor├«t liberali ╚Öi monarhia ├«n 1907 eu cred c─â vreo 13.000 de ╚Ť─ârani net mai mult de c├«t Ceau╚Öescu ╚Öi f─âr─â rost.ÔÇť

Chiar ╚Öi lipsurile din vremea lui Ceau╚Öescu cap─ât─â o conota╚Ťie pozitiv─â, prin compara╚Ťie cu ziua de azi (ortografie original─â): ÔÇ×Asta s─â o crezi tu, c─â eu m├«ncam portocale, banane chiar dac─â erau verzi a╚Öteptam s─â se coac─â pentru mine a fost foarte bine atunci pe timpul lui Ceau╚Öescu numi lipsea nimic, acuma am 3 copii ╚Öi nici m─âcar un brad nu mi permit sa l cump─âr ce s─â mai spun de celelalte lucruri.ÔÇť

Desigur c─â nu lipsesc nici compara╚Ťiile cu liderii politici din ziua de azi, favorabile net lui Ceau╚Öescu (ortografia original─â): ÔÇ×Diferen╚Ťa dintre Ceau╚Öescu ╚Öi Restul este: Ceau╚Öescu a fost ce-l mai Mare Conduc─âtor al Nostru,,,, ╚Öi ─â╚Ötia s├«nt ce-i M-ai Mari Ho╚Ťii ai ╚Ü─âri din toate timpurile.ÔÇť

Dar mai s├«nt ╚Öi unii care trec de persoana lui Ceau╚Öescu ╚Öi emit opinii despre sistemul comunist ├«n ansamblu: ÔÇ×├Än esen╚Ť─â comunismul este o societate bun─â, chiar foarte bun─â, dac─â nu se vor abate de la principiile lui membrii acestui partid. Marx,├«n Capitalul afirma: s─â ne fereasc─â Dzeu. de burghezia proletar─â. Comunismul s-a ├«nfiin╚Ťat ├«n Anglia, dar nu a dat randamentul scontat, tocmai acelei previziuni ale lui Karl Marx. La noi, ho╚Ťii nu s├«nt comuni╚Öti, s├«nt ho╚Ťi de r├«nd, care sub sigla partidului de st├«nga, fur─â. Nu trebuie confundati ideile cu apuc─âturile.ÔÇť

╚śi exemplele ar putea continua la nesf├«r╚Öit, f─âc├«ndu-i pe Caragiale ╚Öi pe ai s─âi Jup├«n Dumitrache Titirc─â sau ConuÔÇÖ Leonida s─â se ├«nverzeasc─â de invidie.

Amnezie selectiv─â

A╚Öa cum spuneam, autorii acestor memorabile citate s├«nt oameni de toate v├«rstele, unii dintre ei copii sau adolescen╚Ťi pe vremea lui Ceau╚Öescu, al╚Ťii chiar nen─âscu╚Ťi ├«nainte de 1989. ╚śi eu m─â ├«nt├«lnesc c├«teodat─â cu rom├óni care tr─âiesc ╚Öi lucreaz─â ├«n Marea Britanie de ani de zile ╚Öi exprim─â admira╚Ťie pentru perioada na╚Ťional-comunist─â. Ce-i ├«ndeamn─â pe ace╚Öti oameni s─â fac─â apologia unui lider care poate ap─ârea mai degrab─â bizar la aproape 30 de ani de la dispari╚Ťie?

E clar c─â, pentru cei mai ├«n v├«rst─â, Ceau╚Öescu ╚Öi regimul s─âu au ├«nsemnat un progres: mutarea de la ╚Ťar─â la ora╚Ö, pantofi ├«n loc de opinci, ap─â curent─â ├«n loc de closet ├«n fundul cur╚Ťii, locuri de munc─â relativ bine pl─âtite ├«n industrie ╚Öi ocazie pentru copiii lor s─â studieze ╚Öi, pentru prima oar─â ├«n familie, s─â mearg─â la facultate. Dispari╚Ťia regimului comunist a ├«nsemnat pentru ace╚Öti oameni pr─âbu╚Öirea unui univers plin de siguran╚Ť─â ╚Öi certitudini, ├«n pofida numeroaselor inconveniente, ├«n special de natur─â material─â.

Iar ├«n regimul de democra╚Ťie imatur─â ce a urmat, pentru ace╚Öti oameni, care nu aveau alt termen de compara╚Ťie, regimul lui Nicolae Ceau╚Öescu, cu realiz─ârile sale aparent importante ÔÇô fabrici, uzine, ╚Öosele, blocuri, ╚Öcoli, spitale, Canalul Dun─âre ÔÇô Marea Neagr─â, Casa Poporului, metrou, recunoa╚Ötere interna╚Ťional─â (temporar─â) etc. ÔÇô nu putea fi dec├«t c├«╚Ötig─âtor ├«n mintea lor. Ei au transmis adeseori aceast─â impresie ╚Öi copiilor sau chiar nepo╚Ťilor, care repet─â lec╚Ťia ca ni╚Öte papagali, f─âr─â s─â ╚Ötie despre ce vorbesc.

Au disp─ârut din discursul acestor oameni lipsurile de toate felurile, alimentele pe cartel─â, cozile interminabile, ├«nlocuitorii de tip cafea ÔÇô ÔÇ×nechezolÔÇť ÔÇô, t─âierile de curent care ├«n unele locuri la ╚Ťar─â ajungeau la 20 de ore pe zi, frigul din case (╚Öi recomandarea cinic─â a lui Ceau╚Öescu ÔÇ×mai punem o hain─â pe noiÔÇť), lipsa medicamentelor, demol─ârile abuzive, ÔÇ×sistematizareaÔÇť satelor, incriminarea avorturilor, care a dus la moartea a mii de femei ╚Öi la na╚Öterea altor mii de copii nedori╚Ťi, care au fost apoi abandona╚Ťi ╚Öi au umplut casele de copii duc├«nd la un prost renume al Rom├óniei, care nu a disp─ârut nici azi, ╚Öi foarte multe altele.

Nostalgicii ╚Öi apologe╚Ťii lui Ceau╚Öescu s├«nt ├«n general preocupa╚Ťi mai degrab─â de chestiuni de natur─â material─â ╚Öi cei de o anumit─â v├«rst─â nu pre╚Ťuiesc prea mult libertatea care azi le permite s─â ├«ndruge verzi ╚Öi uscate, inclusiv pe Internet, s─â i fac─â cu ou ╚Öi cu o╚Ťet pe Iohannis, Dragnea, D─âncil─â ╚Öi al╚Ťii f─âr─â teama c─â vine Securitatea ╚Öi-i salt─â.

Au uitat sau cei tineri nu ╚Ötiu c─â, ├«n ultimii ani ai lui Ceau╚Öescu, programul TV ajunsese la dou─â ore pe zi, de la 20 la 22 ├«n zilele s─âpt─âm├«nii, ╚Öi la cinci ore la week-end, majoritatea timpului de emisie fiind dedicat cultului personalit─â╚Ťii semianalfabetului dictator ╚Öi a semianalfabetei sale so╚Ťii?

Azi, ace╚Öti oameni se suie ├«n avion ╚Öi numai cu ÔÇ×buletinulÔÇť se dau jos peste trei ore la Roma, Berlin, Paris sau Londra, unde ├«╚Öi c├«╚Ötig─â existen╚Ťa, ├«n Occidentul decadent, care, vorba bancului de pe vremea lui Ceau╚Öescu, e pe marginea pr─âpastiei ╚Öi uit─â ├«n jos la noi.

Aceia╚Öi oameni depl├«ng depopularea Rom├óniei, ajuns─â la sub 20 de milioane fa╚Ť─â de cele 23 de la sf├«r╚Öitul anilor ÔÇÖ80. Pu╚Ťini dintre ei ├«╚Öi pun problema c─â pe vremea lui Ceau╚Öescu nu puteai emigra, dec├«t dac─â erai evreu, german ╚Öi/sau dac─â aveai rude bogate ca s─â pl─âteasc─â pentru tine ca s─â ╚Ťi s─â dea voie s─â pleci.

Foarte mul╚Ťi dintre nostalgicii ╚Öi apologe╚Ťii lui Ceau╚Öescu s├«nt na╚Ťionali╚Öti, unii chiar cu nuan╚Ťe extreme.

Mo╚Ötenire na╚Ťional-comunist─â

Na╚Ťional-comunismul ceau╚Öist este ├«n fapt mo╚Ötenirea cea mai solid─â a acestor oameni ╚Öi ├«n fapt a societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti de azi din perioada de dinainte de 1989. Libertatea de exprimare a rupt z─âgazurile prin care dictatorul controla ╚Öi de fapt manipula sentimentele na╚Ťionaliste ├«n cre╚Ötere continu─â de la sf├«r╚Öitul anilor ÔÇÖ50.

Nostalgia pentru acea perioad─â se ├«nso╚Ťe╚Öte de un discurs anti-unguri, anti-romi, antisemit, xenofob ╚Öi a fuzionat cu curentul na╚Ťional-ortodoxist, un alt element oarecum paradoxal, date fiind persecu╚Ťiile religioase la care s-a dedat Ceau╚Öescu.

├Än definitiv, ace╚Öti oameni nu pot fi blama╚Ťi, pentru c─â, a╚Öa cum spuneam mai sus, ei nu au termeni de compara╚Ťie, iar sp─âlarea pe creier na╚Ťional-comunist─â a func╚Ťionat cu mare succes, ajut├«nd la formarea ÔÇ×omului nouÔÇť, dorit nu doar de Ceau╚Öescu, ci ╚Öi de legionari. Ei nu-╚Öi pun problema c─â, de fapt, Ceau╚Öescu nu s-a n─âscut din spuma m─ârii ├«n 1965, ci a a venit la putere ├«mpreun─â cu Partidul Comunist prin intermediul tancurilor sovietice ├«n 1944.

Ei habar nu au c─â, f─âr─â regimul comunist, Rom├ónia ar fi fost probabil la ora actual─â la nivelul unor ╚Ť─âri ca Spania, Portugalia sau Grecia, cu care era aproximativ la acela╚Öi nivel de dezvoltare economic─â ├«naintea celui de-al Doilea R─âzboi Mondial.

Dar istoria recent─â a Rom├óniei este mult prea complicat─â ╚Öi neimportant─â pentru ace╚Öti oameni care au o admira╚Ťie ne╚Ť─ârmurit─â pentru Ceau╚Öescu, admira╚Ťie pe care au transmis-o uneori ╚Öi genera╚Ťiilor urm─âtoare.

Iar apari╚Ťia Internetului nu a f─âcut dec├«t s─â faciliteze prezervarea ╚Öi amplificarea nostalgiei pentru Ceau╚Öescu, pe fondul unor muta╚Ťii sociale, economice ╚Öi politice uria╚Öe, care au f─âcut praf orice certitudini din ÔÇ×vremurile buneÔÇť de dinainte de 1989 ╚Öi ├«n condi╚Ťiile unui ata╚Öament ╚Öov─âielnic fa╚Ť─â de valorile democratice.

Petru Clej este jurnalist.

Foto: Lucian Muntean

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.